Romanul Middlemarch a apărut în a doua jumătate a secolului 19 semnat cu pseudonimul George Eliot. De atunci s-a aflat că numele real al autorului era Mary Ann Evans, o scriitoare care alesese să publice sub nume masculin, pentru ca textul să nu-i fie judecat prin prisma faptului că era femeie.
În acest an, o inițiativă editorială britanică, „Reclaim her name“, va publica 25 de cărți cu numele adevărat ale unor autoare care au semnat inițial cu pseudonim masculin.
„Reclaim her name“ este o inițiativă a celor de la Baileys, cei responsabili de cremele de whisky, sponsori tradiționali ai premiului britanic de ficțiune pentru femei. Pentru a conferi mai multă vizibilitate celei de-a 25-a ediții a acestui premiu și, în plus, alcoolului pe care îl produce, Baileys a încercat o mișcare de imagine: să republice 25 de cărți celebre, purtând pe copertă adevăratul nume al autoarelor care, la vremea respectivă, și-au semnat lucrările cu un nume masculin. Planul nu le-a funcționat până la capăt.
În mod previzibil, inițiativa a fost lăudată la început. Este genul de proiect care nu poate stârni decât admirație: are semnificație culturală, se potrivește timpurilor noastre, autoarele provin din zone și contexte diverse, este un echilibru între opere celebre și altele mai puțin cunoscute și ne mai amintește o dată de păcatele trecutului.
Colecția le include pe Amantine Aurore Dupin (scriitoarea care semna sub pseudonimul George Sand), pe Frances Rollin Whipper (prima persoană afro-americană care a publicat o biografie, dar semnată sub pseudonimul masculin Frank A. Rollin) și pe poeta iraniană Fatemeh Farahani, care a publicat poezii în secolul 19 sub numele Shahein Farahani. Cele 25 de titluri au fost selectate din 3.000 de propuneri, în proces fiind implicată inclusiv fondatoarea premiului de ficțiune pentru femei.
La doar o săptămână, au început criticile. Una dintre coperți, a biografiei scrisă de afro-americana Frances Rollin Whipper, înfățișează silueta lui Frederick Douglass, militant pentru desființarea sclaviei, în loc de cea a lui Martin R. Delany, subiectul cărții. O altă alegere criticată se referă la o scriitoare de origine chineză, care a folosit mai multe nume de-a lungul vieții: cel occidental, cel chinezesc, dar și un pseudonim masculin. Cartea aleasă pentru campanie îi înlocuiește numele chinezesc cu cel occidental.
Numeroase voci spun că nu avem de unde ști cu adevărat de ce unele autoare au ales să își semneze cărțile cu pseudonim masculin. Este posibil ca acest lucru să se fi întâmplat nu pentru a reuși într-o zonă dominată de bărbați, ci poate ca exprimare a sexualității sau identității de gen. Sponsorii campaniei susțin totuși că, în majoritatea cazurilor pe care le-au studiat, opțiunea scriitoarelor pare să fi fost ghidată de nevoia de a fi luate în serios.
Există probabil cineva care este de acord cu ei, ba mai mult, consideră că lumea editorială continuă să defavorizeze femeile: Svetlana Aleksievici, câștigătoare a Premiului Nobel pentru Literatură. La începutul anului 2020, autoarea bielorusă a anunțat că vrea să înființeze o editură dedicată doar femeilor, pentru că „bărbații sunt peste tot și foarte puține femei ajung să fie publicate“. Trecutul încă nu este așa departe.