Nu s-a isprăvit cu molima. Continuăm Jurnalul.
Miercuri, 3 martie
Păi, n-avea dreptate și tovarășul Marx, săracul, când vorbea despre Warenfetischsmus? Uite că avea.
Aniversez astăzi unsprezece ani de când am scris un articol despre un globe-trotter octogenar pe atunci, între timp s-a prăpădit. Nu asta e însă fantastic, ci faptul că a apărut în ziar sub titlul Am iubit-o toată viața pe mama lui Tăriceanu. Fiindcă fusese, într-adevăr, în tandrețe cu respectiva doamnă, articolul însă era despre ocolul pământului. Fusese peste tot domnul respectiv (domnul Dan îl chema), mai puțin în Albania. Îi plăcuse peste tot, mai puțin în Papua Noua Guinee. Pe front, în Al Doilea, a făcut pe reporterul de război, avea doi băieți, parcă din Ucraina, care-l plimbau cu motoreta, de colo-colo, gemeni băieții. A stat vreun an cu ei, dar a uitat să-i întrebe cum îi cheamă. Era un personaj interesant, locuia înspre Bucur Obor, încolo, parcă pe Berindei.
Ziua națională a Bulgariei. Îi port Bulgariei o simpatie de la o binevenită distanță. De altfel, am stat o singură dată pe teritoriul sfânt de la sud de Dunăre, cred că trei zile, într-o stațiune de la malul Mării Negre, o excursie plătită de terți, altfel n-ajungeam niciodată, de ce să vă mint, muream și Bulgaria poate n-o vedeam. Era acum vreo zece ani. Am mers cu autocarul și am avut o ghidă care era îndrăgostită atât de tare de bulgari că se și măritase cu unul. Nu mai țin minte nimic din Bulgaria, dar o țin minte pe doamna. Era frumos afară, luna mai, verde. Izbucnea des, melancolic, cu degetul în zare: Priviți, priviți verdele bulgăresc! Așa e, confirmam și eu, mai tânăr și mai visător, verdele bulgăresc e mai verde, e mai altfel.
Marți, 2 martie
O să facă Băsescu și pușcăria prin interpuși, of. Unde o să se ajungă în țara asta?
În clasamentul europenilor pe care îi simpatizez, cehii sunt pe podium, fiindcă au harfa lor, alături de irlandezi și italieni. De aceea, astăzi am început să mă străduiesc să învăț limba cehă, în cadru organizat, chiar la Institutul Ceh, virtual, cum se face. Va fi greu, dar folositor, trag nădejde să fiu în stare cândva să cer bere la Tigrul de Aur, să citesc Hrabal în original, mi-am propus să citesc o pagină anume și, de ce nu, să mai cer și o pâine în secuimea lor, să văd dacă mi se oferă. De asemenea, mă interesează și aspecte cu privire la Primăvara de la Praga, subiectul tezei mele de licență în științe politice, de acum aproape cincisprezece ani, ehe, tempi passati, Sebi. Ce să vă mai zic: deocamdată, ahoj.
Nu e zi de marți lăsată de la Dumnezeu, când trage să se facă miercuri, să nu mă gândesc la Mița Baston a lu’ Nenea: „Bibicule, mangafaua pleacă mâine, miercuri, la Ploiești, remâi singură și ambetată; sunt foarte rău bolnavă; vino, să-i tragem un chef, a ta adorantă, Mița“.
Mâine, Ion Iliescu aniversează 91 de ani. Fiind mai mic, Mihail Gorbaciov aniversează astăzi doar 90 de ani.
Luni, 1 martie
Uite, citeam despre câteva aspecte de la revoluția română de la Constanța din anul 1989. Primul lucru care se poate spune este că la revoluție s-a furat bine.
S-a furat tot ce s-a prins prin birourile din „Casa Albă“. Un cetățean, Cristea Lucian, a rămas – în toiul evenimentelor – fără cojocul său de oaie.
Un alt cetățean, Lazăr Cercel, lăutar, s-a așezat pe scaunul prim-secretarului, căci venise în audiență, cu daravele. S-a așezat zicând: gata, de-acum eu conduc.
S-au făcut multe comitete și comisii revoluționare care s-au luptat pentru a da ordine și a pune gheara pe putere. Până la urmă s-a statornicit una din care făceau parte un halterofil (pentru problemele sportului) și un elev (pentru probleme de educație).
Elevul, Badea Ionuț, povesteau martorii, nu mai prididea cu reformarea, dădea telefon la minister și îi dădea dispoziție ministrului: Să se reformeze școala, domnule ministru, nu se mai poate așa, nu se mai poate, să se reformeze, de ce nu se reformează? Era un proto-vlogăr.
Cam un sfert dintre cei care au pus mâna revoluționară pe putere în orașul-fanion al Dobrogei aveau dosar penal. Nu s-au schimbat, deci, prea multe. Era frumos și încă mai e și la malul mării.
În tranziție, s-a umplut și Constanța de revoluționari, trecând, în trena goanei după privilegii, înaintea unor orașe precum Timișoara. Ehe, vremuri…
Duminică, 28 februarie
Greu de cuprins în cuvinte disperarea pieței libere de a-l absorbi mai iute pe notoriul bugetar Orlando de la discotecă. S-a bătut pe el fără milă marele capital, până a ajuns excelența sa trezorier la Federația Română de Rugby.
1 Trackback