În lumea comerțului de artă se petrec lucruri ciudate în ultima vreme. O imagine de Banksy numită Morons (White) și care a costat 95.000$ a fost arsă în direct pe Twitter, săptămâna trecută, iar proprietarii ei au înlocuit-o cu un facsimil digital unic ce a fost vândut apoi pentru suma de 382.336$. Luna trecută, muzicianul și artistul Grimes a făcut 6 milioane de dolari în 20 de minute vânzând pe Twitter „artă care nu există“, adică zece mici filmulețe. Pictorul din Ediburgh Trevor Jones a vândut și el, recent, pentru 3,2 milioane $ un număr de 4.156 de ediții digitale, într-o licitație online, a imaginii numite Bitcoin Angel. Iar nu mai departe de săptămâna trecută, o imagine în format jpg creată de artistul Beeple s-a vândut la licitație, la casa Christie, pentru suma record de 69 milioane $. Mai mult decât un tablou de Tițian sau Rafael, notează „Washington Post“.
Cine ar plăti, se întreabă „The Guardian“, o avere pentru ceva intangibil precum o memă, un fragment de artă video sau o versiune digitală a unei imagini reale când poți, foarte bine, să le găsești gratis online? Se pare că foarte multă lume, printre care colecționari de artă, dar și speculatori care vor să facă repede o mulțime de bani.
Această „revoluție“ în arta digitală, așa cum insistă unii să o numească, a devenit posibilă grație tehnologiei blockchain, care poate oferi unui astfel de artefact un soi de certificat de garanție a unicității lui și prin care se transformă, în ochii unui colecționar, într-un „original“. O astfel de operă de artă poartă numele de NFT (Non-Fungible Token), poreclit cu afecțiune „nifty“ (grozav, șic – în argou), iar piața pentru ele cunoaște în ultima perioadă o înflorire fără precedent.
Apariția și actualul succes ale acestor NFT a generat un imens volum de discuții. Este aceasta artă adevărată? Cum poate fi unic un astfel de obiect? Arta generată de o inteligență artificială poate fi considerată artă? Și, nu în ultimul rând, „ce crede Greta Thunberg despre asta?“. Pentru că utilizarea tehnologiei blockchain presupune o putere de calcul imensă, care, așa cum se pare că a fost dovedit, are un impact important asupra mediului. Iar publicația „Business Insider“ scrie că, deși vânzările de NFT au generat o sumă de peste 500 de milioane de dolari în ultima lună, procesul vânzării este confuz și complicat și poate ascunde „multiple niveluri de comisioane ascunse“.
Pe moment însă, piața pentru NFT cunoaște un boom fără precedent, ceea ce îi face pe mulți să se întrebe cât de mult mai dura și cât de jos va cădea la un moment dat.
Interesant este că, se pare, au apărut și primele jafuri de artă digitală! Recent au apărut vești despre un posibil atac al hackerilor asupra uneia dintre cele mai populare piețe pentru NFT-uri, Nifty Gateway, care s-a soldat cu furtul mai multor astfel de piese, cu puține șanse ca acestea să mai fie recuperate vreodată.
1 Trackback