2021 ar putea rămâne drept cel mai negru an din istoria PNL. Nici când s-a format USL nu au existat atâtea reproșuri la adresa liberalilor. Partidul era cumva în legitimă apărare la acea vreme, întrucât PDL și Traian Băsescu urmăreau slăbirea până la dispariție a PNL, iar prietenia cu PSD venea ca o soluție firească împotriva asaltului pornit de marinar.
Cu toate acestea, USL a atârnat ca un bolovan la gâtul liberalilor. Eticheta de partid căzut în mrejele PSD a fost cu greu desprinsă, iar acuzele de grupare duplicitară au continuat până prin 2018.
USR nu a ratat momentul de a pune în cârca liberalilor povestea alianței cu PSD. Abia în campania de la europenele din 2019, PNL a reușit să se afirme ca formațiune anti-PSD, strategia cu Rareș Bogdan cap de listă la europene funcționând de minune. PNL a turat motoarele apoi la prezidențiale, pentru ca imediat să înceapă declinul. Liberalii au răsturnat rapid guvernul Dăncilă, grație unei moțiuni de cenzură jucată ca la carte de echipa Orban cu sprijin prezidențial. În loc să pregătească așa cum ar fi trebuit maratonul politic din 2020, cu alegeri locale și parlamentare complicate, PNL și-a săpat singur groapa. A vrut alegeri anticipate, dar pandemia a stricat întreg planul, PNL fiind nevoie să bată rapid în retragere. Era clar că scrutinul parlamentar va fi la termen, cum la fel de clar era că localele nu pot avea loc în vara lui 2020, ci tot în toamnă. Lucru care s-a și întâmplat.
Liberalii s-au comportat anul trecut ca și cum câștigaseră deja scrutinul pentru Parlament. Avându-l în spate pe Klaus Iohannis, PNL nu și-a mai bătut capul. A intrat în campanie ca un partid fără nici o miză, de parcă nu conta scorul și nici fiecare mandat de parlamentar în parte. PNL a pierdut lamentabil scrutinul din 2020, propulsând PSD pe locul întâi. Ce a urmat? O guvernare lălăită, o neîncredere evidentă a liberalilor în USR și un amatorism politic al unor oameni care nu erau interesați de guvernare, ci de propriile interese. PNL s-a erodat rapid, dar nici asta nu era neapărat problema numărul unu, pentru că următorul examen electoral e departe.
A început nebunia debarcării lui Ludovic Orban cu tot tam-tamul de rigoare pentru înscăunarea lui Florin Cîțu. Un om fără nici o experiență politică, o păpușă bună doar de manevrat de liderii PNL, dar și de președintele Klaus Iohannis. Izgonirea USR de la guvernare devine acum tot mai clar un act premeditat, regizat prost și pus în scenă stângaci de o trupă de amatori.
La fel cum povestea cu guvernul minoritar PNL a fost livrată doar pentru a mai amâna cu trei-patru săptămâni adevărata soluție care se pregătea la Cotroceni, dar și în Modrogan: alianța cu PSD.
Care a fost factorul declanșator e greu de spus, dar alianța PNL-PSD n-a fost o construcție scoasă din joben, ci a făcut parte dintr-un scenariu stabilit cu destul timp înainte.
Dar de ce a fost totuși scos pe tușă USR? Cumva din motive de Justiție? L-a enervat pe Iohannis atât de tare faptul că Stelian Ion nu l-a consultat înainte de a da drumul la concursurile pentru funcțiile din Parchete? E foarte posibil. Întrebarea nu e dacă Stelian Ion a bătut sau nu în poarta Cotroceniului, ci dacă oamenii care urmau să ajungă șefi de Parchete erau competenți și ofereau garanția că Justiția va deveni și mai puternică decât până la acel moment.
Pentru că Justiția rămâne spaima politicienilor de rit vechi. S-a furat atât de vârtos în țara asta, metodele au fost atât de diverse, încât politicienii din PNL, PSD sau UDMR degeaba câștigă alegerile dacă nu pot pune Justiția cu botul pe labe. Cam cum s-ar traduce asta? Dosare mai puține, adică mai puțină determinare din partea procurorilor. O justiție mai prietenoasă cu politicienii, e tot ce-și pot dori artizanii mega-alianței care se pune la cale zilele astea.
Greu de înțeles cum PNL nu s-a putut înțelege cu USR, dar mariajul cu PSD să funcționeze de minune. Clar că e altceva la mijloc, iar Justiția poate fi catalizatorul prieteniei celor două partide-mamut.
Vedem deja că s-a pornit cu stângul. PNL vrea cotă unică de impozitare, PSD spune nu, vrea impozit progresiv. PNL vrea Ministerul Finanțelor, PSD vrea ori Finanțele, ori postul de premier. În cele din urmă PSD și PNL se vor înțelege, dar conflictele vor reizbucni curând.
În cazul PNL, prețul plătit pentru tocmeala cu PSD va fi mai mare decât cel pe care și-l închipuie liberalii. Aici nu e vorba doar de căderea în sondaje, ci de faptul că PNL nu e la prima ispravă de acest gen. Cu alte cuvinte, o a treia șansă dată PNL nu va mai exista. Indiferent că la conducere va veni Bolojan, Motreanu sau cel mai reformist lider liberal în viață.