Apoi, cataiful ar trebui sa fie un grad in armata, lipindu-se de epoletii unui soldat destul de prostanac, dar mindru de misiunea pe care o are de indeplinit, iar plutonierul ar ajunge sa desemneze o persoana aflata sub influenta permanenta a planetei Pluto, ceea ce i-ar produce stari de euforie necontrolata, alternate cu plescaituri multumite ale buzelor.
Cotofana ar fi o floare cu tepi, care ar rezista stoic in fata ploilor acide, melasa ar fi o tinara incapatinata pe drumul castitatii, iar valeriana, dimpotriva, o usuratica fermecatoare. Jocul asta ar putea continua la infinit, iar scopul lui principal (acela de-a ne dezmorti din plictisul rostirii) ar fi atins atunci cind, la fel ca gimnastica de dimineata, ne-am stradui sa ne facem incalzirea pentru logoreea de peste zi cu doua-trei re-numiri ale lucrurilor.
Stiu ca intotdeauna avem altceva mai bun de facut decit sa ne pierdem vremea cu simple copilarii, fie ele lingvistice, si totusi, in ciuda acestui fapt, ma incapatinez sa cred ca exista un timp pentru toate.
Exista un timp pentru dureri de cap, crize de constiinta si innegriri, exista alt timp pentru hamacuri, leneveala si soare, exista inca un timp pentru prietenii, jocuri de cuvinte si dragoste, pentru carti si imbufnari.
Singura conditie e sa nu ne luam asa de des in serios si sa ne permitem luxul unor inofensive trindaveli jucause (trindaveala ar trebui sa fie numele unui deal de pe care se poate cobori doar in ralenti si pe care se poate urca doar in alergare).