Serban Huidu nu este nici mai vinovat, nici nu are mai multe circumstante atenuante decit au avut-o, de-a lungul timpului, toti ceilalti inconstienti care au crezut ca a lor este soseaua, in vecii vecilor victimelor, amin! El se afla, astazi, in postura in care isi mai permite o singura libertate: aia de a tacea. De vorbit, o fac toti prompterasii si toate promptaritele de la televiziuni, care s-au baricadat in platouri, si-au suflecat minecile si au trecut la treaba pe care stiu s-o faca precum nimeni altcineva: sa inceapa o lautareala cintata fals, cu instrumente neacordate, pe tema unei tragedii. Din spatele blendei de lumina si al ochiului negru, impersonal, al camerei de filmat, nimic nu iti indica faptul ca viata reala nu miroase doar a pal melaminat ca masa la care stai sau ca parfumurile unor invitate ce au ajuns experte in tot ce misca dincolo de becul rosu. De acolo, nu miros nici singele mortilor din accident, nici cauciucul ars al anvelopelor solicitate la maximum. Privite doar din studio, viata si moartea sint doua proiectii bidimensionale si impersonale, care “traiesc” pina cind intra publicitatea.
In confortul scaunelor ortopedice si al climatizarii din platou se nasc monstri.
Unii violeaza in grup limba romana inghesuita pe “burtiera” din josul ecranului, aruncind virgule intre subiecte si predicate, prescurtind aiurea cuvinte, zamislind dezacorduri. Altii se intrupeaza in invitati cu moace de Mesia media, care iti zic cele mai crunte banalitati cu tonul unor nea Noe ce vor sa iti vinda bilete pe scaunele VIP din arca, de unde poti vedea mai bine tragedia. Si, ca in orice orchestra ce pare adunata de pe strada, exista si corul de “backing-vocals” al “celebritatilor”, care il pling pe colegul lor de breasla si care regreta cumplita-i soarta.
Cineva i-a botezat pe toti acesti lautari “hiene de presa”. Si le-a facut o onoare, pentru ca hiena are totusi bunul simt sa isi adulmece victima “pe teren”. Domnii si domnisoarele in cauza pot, cel mult, sa fie asemanati cu niste pescarusi. Pescarusii nu se iau dupa singele muribundului, ci planeaza la citeva zeci de metri in aer deasupra victimei, asteptind-o sa crape linistita. Dupa aia, isi iau zborul spre casierie si spre alte si alte mese rotunde.