Lamentatio
Un model care ii duce aproape de exasperare pe toti operatorii culturali, cei seriosi, care vor sa faca lucrurile temeinic, dar intimpina oprelisti adesea dincolo de orice inchipuire pentru un omolog din alte zari, mai statornic asezate in normalitate decit plaiurile natale. Stiu asta foarte bine pe propria-mi piele, citeste nervii si energiile proprii, din toate evenimentele culturale in organizarea carora m-am implicat in calitate de critic teatral ori selectioner. Cele mai proaspete referinte sint legate de cea de-a sasea editie a Festivalului International de Teatru pentru Publicul Tinar de la Iasi, care va debuta pe 5 octombrie. Nu cred in topurile care se agata de superlative, caci orice clasament e atins de relativitate, fiind realizat in raport cu un anumit set de criterii. Ceea ce conteaza sint consistenta conceptului festivalier, amploarea, felul cum se pliaza pe orizontul de asteptare al consumatorilor. Proportions gardes, ca sa utilizez un exemplu foarte cunoscut, Festivalul de la Avignon si-a propus, in anii ‘’50, cind l-a initiat Jean Vilar, sa realizeze o descentralizare a fenomenului teatral francez, concentrat la data aceea la Paris. Manifestarea raspundea unei nevoi reale, iar felul cum a evoluat si s-a dezvoltat, cum s-a deschis spre spiritul timpului, creatori indrazneti si tendinte ale noilor realitati teatrale l-a impus prin dinamism, vitalitate estetica, program cultural ambitios.
Revenind la nos moutons, sa ma explic de ce in Romania edificarea unui eveniment spiritual iti macina energiile si iti erodeaza entuziasmul. 1. Nu stii cu exactitate bugetul de care dispui. Cifra ti se comunica destul de tirziu, e fluctuanta, adesea promisiunile „ferme“ nu mai sint onorate. Fair ar fi ca atunci cind aplici pentru o finantare, sa ti se raspunda clar, caci vorbim de bani, contracte, cuvint dat, daca ai un proiect convingator sau nu, daca va fi stipendiat sau ba. La noi, finantatorii se vor, iertati exprimarea prozaica, si cu slanina-n pod si cu gura unsa, si uite-asa te tin in suspans, zilele trec si nici nu mai stii daca sa asezi logoul pe tiparituri ori ba. O bulina mare, pusa deasupra, in caz ca se razgindesc, nu arata prea bine in conceptul grafic ! 2. Imi pare rau ca trebuie s-o zic, dar de fiecare data cel mai dificil e sa lucrezi cu conationalii. Ma refer la invitati! Cei din afara au notiunea deadline-ului, inteleg cit e de complicata elaborarea unui concept festivalier, cite luni, zile, ore, ginduri, indoieli, decizii inseamna un eveniment de citeva zile. Stilul mioritic e „merge si-asa“, „miine trimit materialele“, „cum, nu le-ai primit?“ si altele din aceeasi gama. Si uite asa, de fiecare data iti vine sa nu mai faci! Chiar sa declari public, ca sa nu te mai poti razgindi! Doar ca memoria umana e selectiva, intre timp uiti si te-apuci sa mai faci o editie.
Statement
Recitind ce-am scris pina aici, imi dau seama ca n-am onorat titlul, ca n-am facut decit un lamentatio, cind, de fapt, doream chiar o prezentare a misiunii artistice asumata de FITPT. Conceptul editiei prezente e galvanizat in jurul ideii de ludic. Sa fim ludici, deci, sa transgresam limitele impuse de virsta biologica si sa ne concentram asupra celei spirituale. Sa surprindem prin noutate, ingeniozitate, sa seducem publicul, profan sau avizat, sa-l (re)apropiem de arta, de delectarea superioara oferita de muze. Prin spectacole de teatru, dans, muzica, ventrilocie, spectacole-lectura, lansari de carte, expozitii, dezbateri, intilniri informale.
Filosofia bugetara a FITPT e cite putin din mai multe locuri. O lista de parteneri care se implica nu doar moral, ci material e ca un blazon care pentru FITPT s-a imbogatit de la un an la altul, chiar cind bugetele culturii s-au diminuat in intreaga Europa. FITPT e un festival tinar, care a rezistat crizei economice, demonstrind ca intotdeauna creativitatea este o solutie viabila la penuria baneasca. Desi sint lucruri care nu se pot face fara bani, cultura, arta, evenimentele spirituale trebuie stipendiate! Si, in nici un caz, nu pot fi judecate din perspectiva eficientei economice, ci doar a celei spirituale, a impactului asupra comunitatii in care functionezi. Poftiti la Festival !
Exclusivitati FITPT
» un festival unic in tara ca profil?
» singurul de asemenea amploare internationala din regiune si unul dintre putinele din tara?
» 7 zile de festival
» peste 200 de artisti din 10 tari
» peste 40 de evenimente
» 18 teatre, multe dintre ele pentru prima data in Romania (Teatrul Tineretului Stuttgart, AteliercuncheoN Italia, Teatrul Tineretului Kabarovsk Rusia, Puppentheatre Irene Laros Olanda, Noisy Oyster Marea Britanie etc. ), majoritatea, pentru prima data la Iasi
» doua premiere : regizorul Radu-Alexandru Nica lucreaza primul sau spectacol pentru copii si tineret acum la „Luceafarul“, Printul fericit dupa Oscar Wilde, in echipa cu Florin Fieroiu coregrafie, Vlaicu Golcea muzica, Ioana Popescu, scenografia, Daniela Magiaru dramaturgia; Teatrul Tineretului din Piatra Neamt prezinta pentru prima oara public spectacolul O… lada, creatie colectiva coordonata de Alexandru Dabija, un nou spectacol din proiectul sau regizoral de reinterpreatre ludica pentru cei mari a scrierilor pentru cei mici ale lui Ion Creanga?
» un duplex livresc Paris-Iasi, lansarea, in acelasi timp, a editiei bilingve a volumului Teatru-Théatre de Denis Emorine
» lansarea volumul Micul Print 70 de ani editie aniversara (Editura RAO), in premiera in Romania
» Hop la Iasi, spectacol sustinut de laureatii ieseni ai Galei HOP (Dumitru Georgescu, Laura Bilic, Claudia Chiras, Bianca Ioan)