Nu innegrim hirtia degeaba. Dovada, si urmatoarea scrisoare a unui cititor al "Suplimentului de cultura", Constantin Ostap, inginer pensionar din Iasi:
Era in aprilie 1944. Eram elev in clasa a VII-a (actuala clasa a XI-a) a Liceului Internat din Iasi. Venisem in Iasi in primavara anului 1936, ca sa dau examen de admitere in clasa […]
Pentru cine scrie cronicarul literar? Si cui anume are el de dat socoteala? Autorilor cititi si evaluati? Editorilor care i-au lansat? Publicului larg? Sau – daca nu e prea emfatica exprimarea – propriei constiinte profesionale? Cred ca un critic scrie in primul rind pentru sine. Fara o incredere masiva in capacitatea lui de intelegere […]
Un proiect asupra caruia am promis sa pastrez tacere m-a proiectat, de o saptamina incoace, in plin trecut afectiv. Nu ca n-as fi facut si pina acum unele incursiuni inspre momentele autobiografice cu adevarat importante, insa ele au fost mai degraba exceptia de la regula decit regula insasi. Un critic literar e dator sa fie cit poate […]
Cu ceva vreme in urma, ma aratam sceptic la una dintre editiile Tirgului "Gaudeamus". Vazind atitea carti la un loc, si toate decretate capodopere, atitea lansari, si toate numite evenimente, m-a incercat un sentiment de zadarnicie. La ce mai serveste critica de intimpinare, cind critici titrati si cronicari acreditati vorbesc pe […]
"Trenul galben, fara cai, inundat in luna mai... ", fredonau bucurestenii intr-o primavara din ultimii ani ceausisti, referindu-se la inundatiile de la Metrou si la consecintele lor. Maretul mijloc de transport in comun, dat in folosinta cu ceva vreme in urma, devenise pentru citeva zile impracticabil, ceea ce reorienta fluxul uman […]
Oricit ar crede unii si altii contrariul, criticii literari nu ii citesc in devalmasie pe toti scriitorii adevarati sau inchipuiti care apar intr-o anumita perioada. Fiecare critic are niste autori ai lui (mai tineri sau deja clasici in viata) pe care i-a parcurs carte dupa carte si despre care a scris texte dupa texte: recenzii, […]
Nu mi-au placut niciodata oamenii care nu stiu decit sa se plinga si care, in caz ca dispun de o rubrica prin vreo publicatie, isi generalizeaza amar si constant experientele traite. Am stat mai mult decit estimam la o coada sa-mi platesc abonamentul prin cablu? Pac la "Razboiul" un text violent-mizantropic, in care figura functionarei […]
Din Militarii frumoasei noastre Capitale si pina la Durau nu faci decit zece ore cu masina, iarna. Cu conditia sa mergi cu un sofer profesionist si sa nu-ti permiti, pe drum, fantezia de a te opri sa maninci ceva. Printre sandwich-uri si ape plate apucate din zbor din geamul benzinariei si degustate apoi, pe indelete, in incapatoarea […]
Citiva gazetari lucizi din presa noastra cea de toate zilele s-au referit deja, cu sarcasmul cuvenit, la tonul apocaliptic cu care a fost intimpinata prima cadere serioasa de zapada din ultimii ani. Bucuria copiilor s-a impletit, cumva, cu disperarea neagra a "reporterilor" si "analistilor" care au transformat un lucru mai mult decit […]
Criticile vehemente aduse consumerismului metropolitan si national au in fundal, in opinia mea, cu totul altceva decit piosenia dreptcredinciosului roman. Nu din respectarea Postului si din dezgustul fata de marfurile consumabile se nascu iritarea profetilor mediatici. Ci din constatarea la locul faptei a teribilei aglomeratii achizitive. […]