Prezentul insomniac ia, din cind in cind, citeva analgezice nostalgice. Nostalgia nu e un surogat al lui aici si acum, ci o prelungire, o lansare la apa a prezentului care se uda si lasa in urma dire din dorinte. Pentru multi, nostalgia e o forma de supravietuire. Pentru femeile nostal-maniace din joi.megaJoy (regia Radu Afrim), care […]
Te-ai astepta ca in fata unui teatru, fie el si fosta uzina electrica, sa fie parcate masini. Ei bine, nu. Zeci de biciclete, ghidonate de pusti sau de doamne elegante, stau aliniate ca si cum s-ar pregati de o cursa. In Ljubljana, bicicletele sint o picla locomotorie care inunda strazile cochete si terasele. Ulcica inseamna strada. […]
Alegerea aleatorie a unui text isi pune amprenta asupra montarii. Haosul de pe scena, impresia ca se poate orice si oricum pornesc, de cele mai multe ori, de la text. Regizorii nu stiu de ce opteaza pentru un anumit text, iar atunci cind o fac, citesc doar succesiunea actiunilor si, eventual, relatiile de cauzalitate, ignorind total […]
Plictisul genereaza o reactie de autoaparare. Dezinteresul devine protector. Atit timp cit te lasa rece ce se intimpla pe scena, devii retractil, adica nu mai participi aproape deloc la actul performativ. Rezistenta la plictis tine de bioritmul individual, pe de o parte, si de cel estetic, pe de alta parte. Cei care fac teatru ar […]
Am 29 de ani. Din programele Televiziunii Romane dinainte de revolutie imi aduc aminte de purici, de figura luminosului dind din mina in directia tot inainte, de desenele animate, de Corina Chiriac cintind Strada sperantei la parter, de Angela Similea cu hit-ul Casa mea e un cintec cu acorduri ample, de Duckadam. In rest, memoria […]
Acum o luna am fost intr-un club in care se dansa. Dupa vreo ora de zbintuiala, mi-am dat seama ca, desi aproape lipiti, toti cei care dansau se miscau ametitor in legea lor si ca puntea interactiunilor avea multiple denivelari. Autismul de discoteca se instala inevitabil. Fiecare melodie era ca un declansator al potentialului de […]
Miruna Runcan este unul dintre cei mai inteligenti oameni pe care ii cunosc. Acut inteligenta, as putea spune. Cu o intuitie, o forta analitica si o acuratete in sinteza care te fac intotdeauna sa te gindesti mult dupa ce citesti ce scrie. Sau care te provoaca sa-i recitesti interventiile critice. Sa le diseci ca sa le digeri mai […]
Sinteti in fata unei vitrine. Si, dintr-odata, figurinele de portelan se misca. Incep sa vorbeasca. Se ating, se privesc, citesc si comenteaza presa, vorbesc despre ce au mincat, despre cartofi si supa cu slanina, se enerveaza, se asculta, rid in hohote, fac scenarii. Si, la un moment dat, pomenesc de o doamna. O cintareata. Cine […]
5 solo-uri complet diferite, supravegheate si antrenate de un ochi coregrafic pentru care corpul nu metaforizeaza, nu dramatizeaza, nu expliciteaza. Nu tine loc de altceva. Pentru Florin Fieroiu, corpul corporalizeaza semnalele exterioare si le transpune in miscare intima, proprie unui traseu corpomorfic. Corpul nu se bazeaza pe artificii […]
Asezat pe un scaun.
In picioare.
Cu talpile pe pereti.
Palme-lopeti lipite de podea.
Chircit ca un melc.
Miini-rotocoale intrepatrunse.
Un om-robotimpizat.
Sunete de bormasina. Vijiit.
Un om-fauna.
Schyzo mind.
Schyzo body.
In picioare.
Cu talpile pe pereti.
Palme-lopeti lipite de podea.
Chircit ca un melc.
Miini-rotocoale intrepatrunse.
Un om-robotimpizat.
Sunete de bormasina. Vijiit.
Un om-fauna.
Schyzo mind.
Schyzo body.
