Recenta și grăbita trecere prin Belgrad de la sfârșitul lunii octombrie, cu ocazia târgului de carte de acolo, unde România a fost invitată de onoare, m-a făcut să îmi aduc aminte de vremuri trecute. Plimbarea pe străzile Belgradului, despre care am scris săptămâna trecută, mi-a amintit printre altele de senzația […]

Cum spuneam săptămâna trecută, la sfârșitul lunii octombrie am fost la faimosul târg de carte de la Belgrad/ Beograd, unde anul acesta România a fost invitată de onoare. Și, dincolo de târgul propriu-zis, am profitat de ocazie ca să fac și câteva plimbări scurte prin orașul acela care mi-a plăcut și m-a intrigat. Belgradul […]

La sfârșitul lui noiembrie, după patru sau cinci ani – nu mai știu sigur, pandemia a bulversat percepția anilor –, am mers din nou la Belgrad (Beograd pentru localnici), orașul unde aș merge în fiecare weekend. Am ajuns acolo împreună cu alți scriitori români, la faimosul târg de carte belgrădean, cel mai mare […]

Am cumpărat de curând o carte pentru copii, o carte cu trenuri, pentru că Ștefan, băiețelul nostru, a făcut o pasiune pentru tot ce ține de căile ferate. Cam așa făcusem și eu în copilărie. Și n-am o explicație nici măcar pentru rezistența în timp a fas­cinației față de trenuri. Odinioa­ră, pe vremea […]

Prima oară am remarcat fenomenul acum vreo câteva luni. Cumpărasem online de la un colec­ționar din Timișoara o carte inexplicabil de rară (fiindcă apăruse în 1974, în epoca marilor tiraje) și vânzătorul mi-a propus să trec pe la el ca să iau volumul, să nu mai plătesc și transportul prin poștă. Mi-a dat […]

Sunt un copil comunist: am fost întotdeauna obsedat de rezerve. E unul din semnele prin care ne recunoaștem, între noi, o semi-traumă pe care ne încăpățânăm s-o considerăm o dovadă de precauție justificată, de „iconomie“ – sau cel puțin mă încăpă­țânez eu s-o văd așa. Ca să dau un lustru rațional […]

Cum am povestit deja, am mers în vară la marea „noastră“, la Eforie, fără mari așteptări, dar cu mari curiozități. După aproape treizeci de ani, urma să revăd litoralul românesc și, printr-o comparație inevitabilă, să îmi dau seama cât s-a schimbat și cât s-a păstrat din lumea sejururilor marine de […]

Luna septembrie a fost anul aces­ta neobișnuit de rece: am avut în trecut destule zile de iarnă, de ianuarie și februarie, mai calde ca acum. De aceea, poate, prelungesc în memorie și în scris amintirea litoralului nostru din august, cald, fremătător și agitat, în timp ce stau la computer cu un pulover gros pe mine, […]

Despre cacofonia care te înconjoară pe litoralul românesc am început să scriu săptămâna trecută. Sincer, n-aș vrea să-i supăr pe concetățenii pentru care distracția e de neconceput fără un fond muzical de 80-100 de decibeli – am fost și eu la concerte rock –, doar că el nu se potrivește cu foșnetul liniștitor, […]

Am citit de curând într-un articol de ziar nemulțumirile unei turiste românce ajunse pe litoralul croat, în superba Opatija. Dincolo de niște plângeri comune, cum ar fi lipsa locurilor de parcare (ca peste tot), prețurile mari în comparație cu Turcia sau Grecia ori plajele pietroase, fără nisip (altfel cunoscute […]