1.
A batut in poarta, am iesit, ma astepta cu mana intinsa peste gard:
— Buna, vecine!
— Buna, vecine!
Parea rau incurcat, jenat de situatie, ca nu stie cum sa ma ia, ce sa-mi spuna.
— Care-i problema?, incerc sa-l incurajez.
— Nu-i nici o problema, dar vreau totusi sa va zic.
— Ziceti.
— Vecine, am o rugaminte la dumneata, nu te supara, te rog, sa nu te superi.
M-am gandit ca poate vrea o lingura de sare, o cutie cu chibrituri, o cana de ulei.
— Hai sa ne respectam, a continuat el, cerandu-si inca o data scuze pentru indrazneala. Am remarcat in treacat ca era o tara baut, dar, altfel, exagerat de politicos, timid. Probabil bause pentru curajul de a veni la mine.
— Hai sa ne respectam, sunt de acord si eu. Dar cum?
— Va rog eu sa nu mai mergeti asa repede pe ulita, ca am caine, pisica si copil. Dar, va rog, nu va suparati.
— Nu va suparati, ii zic si eu, dar eu nu merg repede pe ulita. Nici n-am cum, chiar sa vreau. E scurta, ingusta si plina de gropi. Si-s foarte atent la mate, caini si copii.
— Stiu, dar hai sa ne respectam totusi.
I-am promis ca ne respectam. Am trecut pe varfurile cauciucurilor prin dreptul portii lui. Totusi, dimineata am remarcat ca a plantat doi busteni de-a latul drumului, un fel de cocoase improvizate pentru reducerea vitezei. Ma astept in curand sa puna si semafor.
2.
Tocmai mi-a trimis sms o prietena: „Vezi ca au aparut la Lidl tarusi solari cu ultrasunete anticartita“. A incurcat-o Miruna mea. Ma duc tinta de la serviciu si cumpar vreo doi, ca deja cresc iarba, florile si copacii, iar ea a inceput timid sa scoata musuroaie pe langa gard. Daca nu functioneaza, macar ma consolez cu faptul ca i-am luat jucarii noi animalului de curte.
3.
Din surprizele traiului la casa: ma trezesc dintr-o motaiala de seara, aud un fasait ciudat, intens. Ma gandesc ca s-a spart o teava la baie si curge in nestire. Ori ca a pornit dusul singur. Verific, si nu. Sau ca am uitat robinetul deschis la bucatarie. Verific, si nu. O fi crapat vreun calorifer. Umblu prin fiecare camera. Nimic. Dar fasaitul bizar continua. Ies afara si ma dumiresc: ploua pe tabla de la casa. N-am mai auzit zgomotul asta parca din copilarie.
4.
In fiecare dupa-amiaza, vecina mea isi face temele pe terasa. O asista din cand in cand mama si bunica, mai plange ca nu intelege, mai este incurajata cu cate o inghetata. Dar cel mai mult vorbeste cu ursuletul: „Formuleazaa… douaa… propozitii… cu cuvinteleee… pe caree… le-aiii obtinuuut“.
5.
Casa gard in gard cu mine e de vanzare. Tot apar agenti imobiliari cu familii, inspecteaza interiorul locuintei, curtea lor, curtea si casa mea, ies in drum, fac poze. Apoi, daca ma vad, vin si ma intreaba:
— Ei, cum e aici, va place, v-ati adaptat?
Eu le inspectez fata, incerc sa manipulez piata:
— Cat v-a cerut?, intreb clientii.
— Atat, imi spun ei un pret.
— E frumos aici, dar e cam mult, nu merita, mai trageti de pret.
Sincer, nu mi-a placut de fata niciunuia dintre clienti.
Zilele trecute, m-a pescuit din curte un domn gras, in varsta, cu un caine pechinez gatuit cu o lesa de bulldog:
— Ei, cum e aici, va place, v-ati adaptat?
Nu ma lasa sa-i raspund si-mi spune:
— Eu tocmai am cumparat casa asta de langa dumneavoastra.
A doua zi, a si venit, a plantat pomi in curte.