Nu, am si scris un articol in "Cotidianul" in care explicam de ce nu o semnez. Spuneam ca, pentru mine, intelectualul e mai important prin functia sa critica decit prin functia sa de a sprijini o persoana. Eu cred ca politica romaneasca este prea personalizata, ar trebui sa ne mai gindim la institutii si la proceduri, si mai putin la persoane – ele ar trebui sa fie mai putin importante. Din pacate, stiu ca lucrurile nu merg asa pentru ca avem o Constitutie imperfecta. Boala conflictului de la noi sta in Constitutie. Pina nu ne vom hotari ce fel de republica vrem, care sint raporturile dintre institutii, scandal va fi. Nu a fost scandal intre domnul Iliescu si domnul Vacaroiu pentru ca cel din urma era pseudonimul de premier al celui dintii. Pe de alta parte, desi intentionam sa nu mai merg la referendum si am zis ca in 2004 am votat pentru ultima oara raul cel mai mic, ce-am vazut la televizor in ultima vreme m-a inspaimintat. Cind am urmarit imbratisarea dintre Marko Bela si Corneliu Vadim Tudor, m-am decis sa merg la vot si sa optez pentru Basescu. Mi se pare mai putin rau el decit o coalitie imposibila din punctul meu de vedere.
Acesta sa fie si argumentul intelectualilor care au semnat acel apel?
Nu, eu citesc si ce scriu ei. Ei sint fanatizati, eu nu mai pot fi fanatizat politic.
Folositi un cuvint foarte dur!
Da, pentru ca eu ii cunosc pe toti. Ii stiu si pe domnul Iliescu, si pe domnul Constantinescu, si pe domnul Basescu, nu-mi fac iluzii. Poate ca voi merge pentru ultima data la vot dintr-un asemenea motiv: atita vreme cit Basescu va fi presedinte vom afla ce mai fura si ceilalti. Intr-un fel, ei se supravegheaza unii pe altii. Nu era buna situatia de pina in 2004, cind PSD-ul era foarte unit si nu aveai cum sa afli ce se fura. Eu zic ca-i foarte bine sa se intoarca domnul Basescu la Cotroceni, pentru ca asa se va fura mai putin si la Golden Blitz, si la Guvern.
Revenind totusi la intelectuali – sa fie sustinerea unui om politic un semn bun, de sanatate?
Nu, cind intelectualii ajung sa semneze ceva „pentru” avem o situatie anormala. Eu am trecut printr-una in 2000, cind nu numai ca am votat cu Iliescu, dar am si facut un Apel pentru ca si altii sa voteze cu el. Indemnam oamenii sa nu voteze pe unul cu gura plina de rahat, dar sa-l voteze pe unul cu miinile pline de singe. Ceea ce mi se pare aberant! Eu nu mi-am dat seama atunci ca nu era de ales. Sint situatii in care oricit de obligatorie ar fi optiunea, nu ai de ales. Aceea este o greseala pe care nu as vrea sa o mai fac niciodata.
Ce parere aveti despre refuzul domnului Andrei Plesu de a semna, de exemplu?
Pai stim si de ce. Au mai fost oameni care au avut obiectii la text si care nu au fost luati in consideratie, domnul Alexandru Calinescu de pilda. Dar a semnat, ma rog. Insa pe lista aceea sint membri de partid! Poti sa fii intelectual independent si sa te asociezi cu alti intelectuali independenti chiar pentru sustinerea unui om precum Traian Basescu. Dar erau cam multi membri ai Partidului Liberal Democrat intre semnatari. Eu, de pilda, cind il vad pe domnul Flutur astept sa zboare mai degraba decit sa conduca ceva in Romania, stiu cam ce timpenii a facut. Iar domnul Stolojan e complet depasit, rolul sau istoric a fost de premier al lui Ion Iliescu intr-o situatie de criza.
Li s-a reprosat de multe ori intelectualilor tocmai lipsa unor dezbateri reale. Sint unele voci care sustin ca implicarea acestora in politic ar fi doar pentru imagine. Cum comentati?
Eu nu vreau sa fac procese de intentie. Daca o fac pentru imagine, e regretabil. As fi sperat macar in sinceritatea gestului, asta l-ar fi credibilizat macar.
Parafrazindu-l, nu cu multa placere, pe Dan Voiculescu, dumneavoastra ce ati facut pentru poporul roman, domnule Liviu Antonesei?
Eu nu am facut nimic pentru poporul roman, nu mi-am propus sa salvez neamul romanesc daca nu este in stare sa se salveze singur. Am incercat sa fac cite ceva pentru mine, pentru literatura, pentru familia mea, prietenii mei, sa scot o revista… Chestia asta cu poporul e abstracta, suna la fel de timpit si la Voiculescu, si la Basescu. Aici nu e vorba de popor, presedintia e o slujba si ea. Sa fii scriitor sa zicem ca e un dar. Daca oamenii isi fac treaba bine, nu au nimic de facut pentru popor. Pentru popor se face de obicei din gura, iar pe cel care declara asta, il suspectez deja ca nu face nimic.