LATER EDIT: Presedintele Klaus Iohannis a promulgat in 16 iunie 2017, dupa aparitia acestui dosar in editie tiparita, legea de respingere a OUG 91/2016, ingropand toata munca de un an pentru revigorarea cinematografiei. Probabil ca presedintele a considerat cinematografia un motiv mult prea minor pentru care sa se bata suplimentar cu PSD-ul, cand exista alte lucruri in opinia sa mai urgente si mai importante.
Restul sunt detalii pe care le trecem, totusi, in revista, ca sa intelegem mai bine cum de o lege elaborata intr-un an de zeci de profesionisti si care urma sa lanseze o ampla reforma in cinematografie (productie, exploatare, arhivare, educatie, armonizare cu legislatia europeana samd) a fost respinsa fara nici un fel de dezbatere ori argumente de niste parlamentari care probabil n-au citit-o, dar care au fost instruiti sa voteze impotriva (ordonanta fiind abrogata in ultimul moment de Guvernul Ciolos, in 29 noiembrie 2016). Asa cum spunea Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii si cel care a inceput elaborarea ordonantei (in ianuarie 2016), daca legea va ramane respinsa, o noua reforma in cinematografie nu se va mai putea face 10 ani de acum inainte. Ca in videoclipul la The Scientist al trupei Coldplay (se potrivesc si versurile: „Nobody said it was easy/ No one ever said it would be this hard/ Oh, take me back to the start“), mergem inapoi pe firul evenimentelor ca sa intelegem de unde rusinea despartirii (sic!).
2-11 iunie 2017– Festivalul International de Film Transilvania, editia a XVI-a, gala de inchidere. Ministrul Culturii si Identitatii Nationale, Ionut Vulpescu, promite pe scena o dezbatere in jurul OUG 91. Pe covorul rosu, un flashmob anuntat cu cateva zile in urma pe Facebook aduna vreo 40 de cineasti in jurul unei pancarte pe care scrie in fuga, cu carioca: „Vrem o lege buna pentru cinematografie/Dezbatere #OUG 91“, aceeasi pancarta cu care cineastii se fotografiasera individual prin oras in timpul festivalului. Tot la TIFF se organizase si o dezbatere despre situatia Arhivei Nationale de Filme (ANF), la care luasera parte Andrei Rus, Dana Bunescu, Marius Panduru si Alexandru Solomon, acestia reluand ce semnasera anterior intr-o scrisoare- manifest despre situatia precara a ANF si punctand necesitatea ca filmele nu doar sa fie pastrate in conditii optime (lucru care nu se intampla acum), dar si sa fie valorificate, redate circuitului public.
30 mai 2017– Legea cinematografiei initiata de fostul senator Sorin Rosca Stanescu in colaborare cu Cristian Comeaga si Ioan Carmazan (principalii oponenti ai OUG 91), si care zacea prin Parlament dupa ce fusese respinsa de comisii in anii trecuti, dar fusese reactivata dupa respingerea OUG 91, a fost respinsa din nou de Comisia de specialitate din Camera Deputatilor. Legea urmeaza sa intre in cateva saptamani in dezbaterea plenului.
Nu cu mult inaintea inceperii TIFF, presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a intrat in posesia unei scrisori prin care peste 450 de persoane ii cereau sa retrimita ordonanta respinsa inapoi in Parlament, pentru dezbatere. Lista ii cuprinde pe membrii Consiliului de Administratie al Centrului National al Cinematografiei (CNC) – Andrei Rus, Oana Radu, Melinda Boros, Horia Romanescu, dar si regizori, producatori, scenaristi, actori, directori de imagine, monteuri si designeri de sunet, jurnalisti si critici de film, directori si curatori de festivaluri, studenti. Printre acestia Lucian Pintilie, Victor Rebengiuc, Nae Caranfil, Stere Gulea, Radu Jude, Ada Solomon, Tudor Giurgiu, Calin Peter Netzer, Marius Panduru, Dana Bunescu, Laurentiu Damian, Anca Damian, Adrian Sitaru, Paul Negoescu, Tudor Cristian Jurgiu.
25 mai 2017– are loc al doilea miting de sustinere a OUG 91, in fata Ministerului Culturii si Identitatii Nationale. Cineasti si studenti cu pancarte – cineva are o coala de carton cu un rechin desenat si alaturi textul: „Noul val, aceiasi rechini“, in vreme ce criticul Andrei Rus tine in maini doua foi pe care scrie cu carioca „Salarii mai mari pentru angajatii ANF“, respectiv „Sustineti revitalizarea ANF“. Protestatarii stau cateva ore in strada si in ploaie, solicitand o intalnire cu ministrul Culturii pentru a-l intreba trei lucruri: 1. Care sunt motivele pentru care ministerul nu sustine proiectul de adoptare a OUG 91/2016, in conditiile in care acesta a fost elaborat, in decursul unui an intreg si pe baza unui larg proces de consultare si dezbatere, tocmai pentru a raspunde unor chestiuni critice? 2. De ce ministerul nu a propus in Parlament eventuale amendamente acestui act normativ, ci a sustinut respingerea sa integrala? 3. Cum anume intentioneaza ministerul sa raspunda acestor probleme critice, care tin de sprijinul acordat productiei de film, de obligatiile europene ale Romaniei, de starea critica a patrimoniului cinematografic national si de lipsa unei retele de cinematografe care sa asigure atat accesul la cultura, prevazut de Constitutia Romaniei tuturor cetatenilor, cat si posibilitatea exploatarii in cinematografe a filmului romanesc? Ministrul Ionut Vulpescu trimite un emisar cu promisiunea unui raspuns in scris si fuge pe usa din dos, in vreme ce protestatarii dau interviuri la televiziuni si-si pun poze pe Facebook.
24 mai 2017– peste 400 de profesionisti din industrie si studenti semneaza in mai putin de o zi o scrisoare de protest impotriva respingerii OUG 91.
23 mai 2017– primul miting de sustinere a OUG 91. Un grup de cineasti se strang in fata Parlamentului ca sa protesteze impotriva respingerii, in aceeasi zi, in plenul Camerei Deputatilor, a OUG 91. Legea de respingere se votase cu 178 de voturi pentru, 80 impotriva si 13 abtineri. Ulterior se va sustine ca motivul principal ar fi fost scrisorile unor uniuni si asociatii din breasla, dar Uniunea Cineastilor (UCIN), cea mai importanta uniune de creatie, indeparteaza ideea ca ar fi cerut respingerea ordonantei, afirmand ca o doreste adoptata, dar cu cateva amendamente.
Andrei Rus, fost consilier pe cinematografie al ministrilor Vlad Alexandrescu si Corina Suteu si participant important in elaborarea OUG 91, este creierul protestelor post-respingere. El coaguleaza sustinatorii reformei in semnarea scrisorii de protest si a celei catre presedintele Iohannis, el dirijeaza pe Facebook un grup de discutie (Dezbatere OUG 91), consemnand punctual toate noutatile.
16 mai 2017– Comisia de Cultura a Camerei Deputatilor respinge in opt minute OUG 91, fara ca macar sa o citeasca, sub pretextul ba ca ar fi fost adoptata de Guvern in timpul vacantei parlamentare, ba ca o lege asa importanta nu poate fi tratata superficial fara a fi trecuta prin Parlament. Ministerul Culturii nu are nici o opinie. Respingerea s-a facut la propunerea unui membru PNL – Gigel Stirbu (seful comisiei) si a deputatului PMP Marius Pascan.
Ianuarie 2017– PSD-istul Ionut Vulpescu, renumit in functia de ministru al Culturii (pe care o pierduse in noiembrie 2015), declara ca va dubla bugetul Culturii, va continua reformele din cinematografie, precum si revitalizarea salilor de cinema. Cu aceeasi ocazie, titulatura ministerului se schimba din Ministerul Culturii si Patrimoniului National in Ministerul Culturii si Identitatii Nationale.
12 decembrie 2016 – Ordonanta OUG 91 e publicata in Monitorul Oficial, deci devine aplicabila.
29 noiembrie 2016– Guvernul Ciolos adopta Ordonanta 91 pe ultima suta de metri inaintea alegerilor parlamentare. Ordonanta face mai transparent concursul de finantare si asigura reciprocitatea coproductiilor internationale, introducand o categorie separata de finantare pentru acestea. Alte obiective sunt trecerea Arhivei Nationale de Filme din subordinea Centrului National al Cinematografiei in subordinea Ministerului Culturii pentru asigurarea unei protejari mai eficiente a patrimoniului, introducerea notiunii de filme de microbuget (pana la 60.000 euro) care sa poata fi finantate de CNC in proportie de 80%, incurajarea debuturilor, trecerea cinematografelor RADEF Romaniafilm in administratia locala, introducerea unui curs optional de educatie cinematografica in licee, obligatia cinematografelor de a proiecta anual 10% filme romanesti din care cel putin 50% in prime time, precum si cresterea procentului de filme romanesti pe micile ecrane de la 2 la 5% anual, din care cel putin 50% in prime time. Au fost eliminate din vechiul proiect doar referirile la sursele suplimentare de finantare a Fondului Cinematografic.
August 2016 – 58 de cineasti, in frunte cu Cristian Comeaga si Ioan Carmazan, ii trimit o scrisoare deschisa primului-ministru, Dacian Ciolos, cerandu-i s-o demita pe Corina Suteu din functia de ministru al Culturii pentru ca nu s-ar fi consultat cu toate asociatiile si uniunile in elaborarea ordonantei. Cristian Comeaga vorbeste pentru MEDIAFAX despre „papusarii din spatele doamnei ministru“ care „sunt disperati sa puna mana pe banii cinematografiei inainte sa piarda ministerul din mana, asa ca bat din picior pentru a obtine o ordonanta, caci in dezbatere parlamentara n-ar avea sanse“.
Cu putin timp inainte, Ministerul Culturii organizase o dezbatere publica pe marginea proiectului de lege la care participasera cativa dintre cei care au ajutat la elaborarea lui (Cristian Mungiu, Tudor Giurgiu, Ada Solomon, Bogdan Mustata, Paul Negoescu s.a), nu si principalii oponenti, Cristian Comeaga si Ioan Carmazan.
12 iulie 2016 – Corina Suteu anunta pe Facebook ca „reprezentanti ai grupurilor de lucru implicate in proiectul de revitalizare a Arhivei Nationale de Filme si reprezentanti ai Ministerului Culturii au descoperit arhiva Sahia Film, considerata pierduta, in subsolul uneia dintre cladirile aflate in proprietatea Sahia Film S.A. S-a constatat ca arhiva cuprinde un numar impresionant de documente, insa ele au fost depozitate in ultimele decenii in conditii improprii, de umezeala si lipsa a ventilatiei“. La o prima evaluare, ar fi vorba de documente din perioada 1950-1990.
14 iunie 2016 – Ministerul Culturii lanseaza un amplu proces de evaluare a Arhivei Nationale de Filme si a Cinematecii Romane. Printre cei 55 de profesionisti care se ofera sa participe voluntar la evaluarea ce urmeaza sa se incheie in septembrie 2016 se numara: Radu Jude, Corneliu Porumboiu,Vivi Dragan Vasile, Radu Muntean, Oana Giurgiu, Bujor T. Ripeanu, Sorin Botoseneanu, Alexandru Solomon, Alexandru Baciu, Tudor Lucaciu, Catalin Cristutiu, Alexander Nanau, Andrei Rus, Adrian Sitaru. Expertii sunt impartiti in opt grupuri: grupul de lucru tehnic (care va evalua si cauta solutii pentru aspectele legate de procesele de digitalizare si restaurare a filmelor), grupul de lucru pentru revitalizarea cinematecii, catalogare si baza de date, documentare, criterii de restaurare si programare a filmelor, revitalizarea bibliotecii Arhivei Nationale de Filme, grupul de expertiza in filme documentare si filme Sahia, grupul de expertiza a filmelor de animatie si filmelor Animafilm. Un grup de experti din partea ANF e de asemenea cooptat in procesul de evaluare.
Mai 2016 – 47 de cineasti, printre care Cristian Comeaga, Ioan Carmazan si Radu Gabrea, precum si actorii Florin Zamfirescu, Daniela Nane si Anca Sigartau trimit o scrisoare-manifest Corinei Suteu, solicitand modificarea legislatiei, astfel incat CNC sa sustina si realizarea unor filme care sa satisfaca asteptarile majoritatii spectatorilor si nu doar sa evalueze palmaresuri. Se lanseaza si o petitie online, Vrem altfel de filme romanesti, care strange 162 de semnaturi: „Vrem filme care sa ne distreze si sa ne intereseze, nu sa ne enerveze sau sa ne plictiseasca; vrem filme cu Romania frumoasa si cu romani de treaba, care n-au loc la stiri de Romania mizera si romani netrebnici; vrem filme care sa ne dea chef de viata si putere de a razbate, nu sa ne reteze increderea si speranta…“, scrie, printre altele, in petitie. In septembrie 2016, Cristian Comeaga declara pentru Mediafax ca statul trebuie sa finanteze si filme de public, nu doar pe cele de arta: „A sustine ca doar filmele cu sanse de a obtine premii trebuie sa fie finantate e ca si cum industria vestimentara ar trebui sa produca doar modelele marilor creatori“. Ca o comparatie, lungmetrajul Cel ales, realizat si produs de Cristian Comeaga, a fost vazut in 2015 de 2.875 de spectatori, in vreme ce Aferim! (de Radu Jude) si De ce eu? (de Tudor Giurgiu), ambele lansate la Festivalul de la Berlin, au condus topul autohton cu 77.211, respectiv 65.507 de spectatori.
Tot in luna mai 2016, Comeaga spune intr-un interviu acordat MEDIAFAX ca statul ar trebui sa finanteze si filme ca BD la munte si la mare, Filantropica si Asfalt tango, nestiind ca peste cateva luni Nae Caranfil, regizorul ultimelor doua filme citate (si care fusesera produse de el), se va numara printre cei care-i vor cere presedintelui Iohannis sa reintoarca ordonanta in Parlament.
La inceputul lunii mai 2016, Corina Suteu e numita de catre Dacian Ciolos ministrul Culturii, inlocuindu-l pe Vlad Alexandrescu in urma scandalului de la Opera Nationala Bucuresti. Corina Suteu fusese adusa de Vlad Alexandrescu pe postul de secretar de stat in minister. La numire, Suteu declara ca cinematografia va fi prioritatea mandatului sau si ca va continua reformele incepute de Alexandrescu.
Aprilie 2016 – Ministerul Culturii numeste noi membri in Asociatia Generala a Actionarilor (AGA) de la Sahia Film si Animafilm, printre care Alexander Nanau la Sahia Film, si Mihai Chirilov la Animafilm.
Tot in aprilie 2016, Eric LeRoy, presedintele Federatiei Internationale a Arhivelor de Film viziteaza Romania, iar recomandarile lui sunt luate in calcul pentru viitoarele masuri de revitalizare a ANF.
Ianuarie-februarie 2016 – Vlad Alexandrescu anunta oficial ca Ministerul Culturii doreste sa aiba o noua Lege a Cinematografiei care sa fie prezentata Guvernului in octombrie 2016. Ajutat de consilierul sau pe cinematografie, Andrei Rus, Vlad Alexandrescu anunta mari reforme in peisajul cinematografic, reforme care incep cu reorganizarea Centrului National al Cinematografiei si salile de cinema. Pentru inceput, se schimba din membrii Consiliului de Administratie al CNC si se ia decizia de respectare a celor doua sesiuni de finantare obligatorii anual. Ministerul incepe si recrutarea de noi membri pentru Consiliul de Administratie al RADEF Romaniafilm (reteaua mai are 16 sali), care in decurs de trei luni sunt asteptati cu un plan de salvare. Alexandrescu mai anunta ca doreste sa demareze revitalizarea ANF, care nu mai avea director din 2014, de cand Anca Mitran plecase sa conduca CNC, precum si sa lanseze impreuna cu Ministerul Educatiei Nationale primul program national de educatie cinematografica in licee.
Sfarsitul lui decembrie 2015 – noul ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu, cere ca procentul acordat Ministerului Culturii de la Loteria Romana sa creasca de la 1 la 5% in 2016, astfel incat 2% sa fie folositi pentru restaurarea si consolidarea monumentelor cu grad ridicat de risc seismic, 1,5% sa mearga la Fondul Cinematografic, iar 1,5% la Programul National de Restaurare a Monumentelor Istorice.
Decembrie 2015 – intr-o scrisoare deschisa adresata noului ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu, Cristian Mungiu cere Guvernului sa faca din cinematografia romana o prioritate culturala. El spune ca ultimele cinematografe de arta cu peste 350 de locuri din Bucuresti au fost inchise din pricina riscului seismic si le cere guvernantilor sa faca o prioritate din construirea unui nou cinematograf de arta.
17 noiembrie 2015 – Vlad Alexandrescu il inlocuieste la carma Ministerului Culturii pe PSD-istul Ionut Vulpescu. Fata de absoventul Facultatii de Teologie Ortodoxa din Bucuresti si cu un doctorat in filosofie, dar care se declara fan Seinfeld, Stan si Bran, Ilie Balaci si Parfum de femeie (CV-ul de pe blogul personal face ravagii pe internet), Alexandrescu e nepotul lui Tudor Vianu, a predat la Catedra de Franceza a Universitatii Bucuresti si a fost ambasador in Luxemburg intre 2006 si 2011. Alexandrescu face parte din guvernul de tehnocrati numit de premierul Dacian Ciolos.
3 noiembrie 2015 – Guvernul Ponta cade in urma protestelor de strada impotriva coruptiei sistemice din societatea romaneasca.
30 octombrie 2015 – In incendiul de la Clubul Colectiv din Bucuresti mor 64 de tineri si mai mult de 100 sunt raniti, provocand ulterior nu doar schimbari politice, ci si o renastere spirituala si civica ce va culmina cu protestele anticoruptie din ianuarie-februarie 2017.
„Running in circles“, zice poetul. Asa o fi? Sau cercul e deja spart si incearca inutil sa se inchida, tragand de un reflex schiop? Protestele anti-respingere a OUG 91, cu toata varietatea si coloratura lor post-Piata Victoriei, arata mai degraba ca oamenii nu mai stau si asteapta sa le dea guvernantii ce vor, ci au invatat sa iasa in strada si sa-si revendice lucrurile de care au nevoie. De aceea cred ca lupta pentru reforma in cinematografie nu se va incheia usor.
Corina Suteu, fost ministru al Culturii
„Consider ca actualul ministru trebuie sa sustina si el ca OUG 91 merita o intoarcere de catre Presedinte in Parlament pentru o dezbatere in cunostinta de cauza. Acest OUG este un text elaborat cu multa, foarte multa pasiune, dedicatie si competenta, dezbatut cu profesionisti si cu uniunile de creatie din domeniu, elaborat pro bono de un grup de lucru din care au facut parte toate generatiile din comunitatea cinematografica si consolidat de consilierii mei Andrei Rus, Iulia Popovici, Anghel Damian, un text supus audierii publice si avizat de 14 ministere si agentii guvernamentale. Tot acest proces a durat peste 8 luni.
Initiativa actualului Consiliu de Administratie al CNC, din care fac parte Andrei Rus, Oana Radu, Melinda Boros si Horia Romanescu, de a se adresa public presedintelui si Parlamentului, este una profund responsabila si ea a gasit ecou intre cineastii activi, asa cum s-a vazut la flashmob pentru legea cinematografiei @TIFF.
OUG 91 urmareste in primul rand sa redea un caracter sistemic industriei, sa coreleze productia, distributia si arhivarea de film, sa ofere debuturilor protectia necesara pentru a avea mijloace de a produce film si de a se dezvolta creativ, sa asigure reciprocitate in coproductiile internationale.
Daca ea este validata (chiar si cu amendamente), salile de cinematograf din orase vor putea fi restaurate si se va reconstitui, in timp, reteaua atat de necesara de cinematografe de arta, arhiva de filme va fi reorganizata si va deveni o resursa, nu doar un depozit – intrand in reteaua europeana a cinematecilor, iar resursele pentru cineastii tineri si pentru coproductii vor fi mai eficiente si mai durabile.
Legislatia ar sustine, in fine, cu adevarat, creativitatea nationala in cinematografie. Este singurul obiectiv legat de OUG 91 pe care l-a avut grupul de lucru si echipa ministeriala pe care am condus-o.“ (sursa: Facebook)
Andrei Rus
„Eu am fost unul dintre cei implicati si mi se pare firesc sa reactionez cand vad ca o ordonanta care incerca sa rezolve atatea blocaje din cinematografie e respinsa fara explicatii, intr-o clasica demonstratie de putere. Or, a legifera ar trebui sa fie un act rational si argumentat. Nu ma impotrivesc neaparat unei respingeri argumentate. Iar de imbunatatit cred ca exista mai multe puncte in care ar putea fi amendata in Parlament pentru a deveni si mai complexa. Asta e tot – o reactie la ce consider a fi un abuz de putere si la un mod de a rezolva lucruri atat de importante, precum o lege, in culise, departe de ochii lumii.“ (sursa: Facebook)
Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii
„Aceasta ordonanta a fost adoptata de Guvern dupa consultarea foarte multor grupuri de cineasti. Cand a ajuns la Comisia de cultura de la Senat au fost convocate doua intalniri cu breasla, au fost invitate toate partile implicate. In urma acestor discutii, noi am hotarat ca ordonanta sa treaca prin adoptare tacita la Senat. Am depus la Comisia de cultura a Camerei mai multe amendamente. Aici a aparut surpriza in sensul in care comisia nici macar nu m-a invitat sa sustin acele amendamente, s-a votat un raport de respingere cu niste argumente care sunt total neadevarate si total nepertinente, au spus ca ordonanta a fost adoptata de Guvernul Ciolos atunci cand nu avea dreptul, este o minciuna.“ (sursa: Agerpres)
Arhiva de Filme nu e un depozit
Manifest de Dana Bunescu, Oana Giurgiu, Iulia Popovici, Ana Szel, Radu Jude, Vivi Dragan Vasile,
Stere Gulea, Marius Panduru, Alex Sterian, Andrei Rus
„Ce se intampla daca, intr-o buna zi, in contextul lipsei de interes a Ministerului Culturii si a Parlamentului, depozitul de filme pe suport de nitrat (inrudit chimic cu trinitrotoluenul) de la Arhiva Nationala de Filme, in care nimeni nu intra, unde singurul termometru nu avea, anul trecut, baterii si-n care se infiltreaza apa, ia foc (observatie facuta de expertii Asociatiei Cinematecilor Europene, la vederea incaperii in care sunt tinute aceste pelicule)?
Desi Arhiva Nationala de Filme are 100 de angajati, un procent covarsitor dintre acestia nu au studii superioare si s-au specializat «la locul de munca». (…) Salariile stationeaza aici de ani de zile la nivelul salariului minim pe economie, angajatii neprimind nici macar sporuri de vechime sau sporul de toxicitate, desi laboratoarele lucreaza cu substante aflate pe lista publica de materiale toxice. (…) Cine ar vrea sa se specializeze in acest domeniu si sa se angajeze la ANF in aceste conditii? Cum incurajezi meritocratia si performanta reala, nu sinecura si nepotismul, intr-un astfel de context?
(…)
Evidentele ANF sunt intr-o stare precara, cu mari hibe in respectarea legislatiei in vigoare cu privire la administrarea de arhive, iar pana la controlul efectuat in 2016 de catre Arhivele Nationale, nimeni nu a fost interesat de modul in care decurge acest proces. Arhiva romaneasca de film este doar exploatata, periodic, in distributie privata, si deloc sustinuta pentru viitor.
(…)
Arhiva de Film nu este in primul rand un depozitar al trecutului, ci un mod de a comunica in viitor. Fara interventii urgente, starea precara a arhivei de astazi va fi vizibila, din pacate, peste 20 de ani, cand se va constata ca nu s-a pastrat decat un procent nesemnificativ de filme produse dupa 1989 si ca nu stim foarte bine ce, cum s-a intamplat, cinematografic, in Romania ultimilor 100 de ani. “