Se mai încheie un an, așa că retrospectivele nu aveau cum să lipsească din programul obișnuit. Ca de fiecare dată, însă, a restrânge și a „traduce“ astfel un an editorial provoacă celui care o face – în situația de față, mie – tot soiul de angoase, căci nu e deloc facil să decupezi, să ordonezi, să recapitulezi aparițiile cele mai cele dintr-un an. Mai ales că piața editorială românească pare să crească mare, vorba aceea. Sigur, mai avem mult până la o maturizare, dar pare că suntem pe drumul cel bun – sau, cel puțin, asta consideră optimista irecuperabilă din mine. Înainte de a citi rândurile următoare, vă rog să nu uitați, pe tot parcursul lecturii, că aveți în față o retrospectivă subiectivă, realizată după gusturile, preocupările, interesele subsemnatei, dar și în funcție de timpii pentru citit – pentru că, nu-i așa?, nu putem cuprinde, din păcate, tot (și nici nu cred că ne-am dori, totuși).
Traducerile anului
Încep periplul cu traducerile însemnate ale anului 2018. Am ales douăzeci dintre cărțile de literatură străină pe care le-am citit. Din punctul meu de vedere, excepționale sunt Camera lui Giovanni, de James Baldwin – traducere de Elena Marcu, editura Black Button Books –, M-aș omorî pentru tine și alte povestiri pierdute, de F. Scott Fitzgerald – traducere din limba engleză de Dan Croitoru, Biblioteca Polirom. Esențial, coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu, editura Polirom –, Șarpele din Essex, de Sarah Perry – traducere de Ioana Văcărescu, colecția Babel, coordonată de Dana Ionescu, editura Nemira –, Disecție, de Han Kang – traducere din limba coreeană și note de Iolanda Prodan, colecția musai, editura Art –, Femei cu bărbați, de Richard Ford – traducere din limba engleză de Vali Florescu, colecția EndorFiction, editura Vellant –, Inima omului, de Jón Kalman Stefánsson – ultima parte a Trilogiei Fiordurilor, traducere din limba franceză de Magda Răduță, colecția Biblioteca Polirom. Actual, coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu, editura Polirom – și Sufocare, de Junot Díaz – traducere de Daniela Rogobete, colecția CTRL + F, coordonată de John Freeman, editura Black Button Books.
Foarte bune, din categoria „le-aș recomanda oricând oricui“, mi s-au părut Zuleiha deschide ochii, de Guzel Iahina – traducere și note de Luana Schidu, cuvânt înainte de Ludmila Ulițkaia, colecția Raftul Denisei, coordonată de Denisa Comănescu, editura Humanitas Fiction –, Cineva cu care să fugi de acasă, de David Grossman – traducere din limba ebraică de Ioana Petridean, colecția Biblioteca Polirom. Actual, coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu, editura Polirom –, Mama mea, Moscova, de Hamid Ismailov – traducere din limba engleză de Ionela Chirilă, colecția Literary Fiction, editura Pandora M –, Trezirea leilor, de Ayelet Gundar-Goshen – traducere de Any Shilon, colecția Babel, coordonată de Dana Ionescu, editura Nemira –, Muzică de belele, de Charles Bukowski – traducere din limba engleză de Dan Sociu, colecția Biblioteca Polirom. Esențial, coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu, editura Polirom –, Singura poveste, de Julian Barnes – traducere din limba engleză de Radu Paraschivescu, colecția Babel, coordonată de Dana Ionescu, editura Nemira –, Casa cu coloane, de William Faulkner – traducere din limba engleză de Eugen Barbu și Andrei Ion Deleanu, seria de autor William Faulkner, editura Art –, Păpușa, de Ismail Kadare – traducere de Marius Dobrescu, colecția Raftul Denisei, coordonată de Denisa Comănescu, editura Humanitas Fiction –, Iubire amară, de Elena Ferrante – traducere din limba italiană de Cerasela Barbone, colecția Literary Fiction, editura Pandora M –, E un pod pe Drina…, de Ivo Andrić – traducere şi note de Gellu Naum şi Ioana G. Seber, colecția Biblioteca Polirom. Esențial, coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu, editura Polirom –, Amintiri despre apă. Re minor, de Ivan Stankov – traducere de Mariana Mangiulea Jatop, editura Humanitas –, Ordinea de zi, de Éric Vuillard – traducere din limba franceză de Mona Apa, colecția Clasici Contemporani, editura Litera.
Despre ce se mai scrie astăzi pe la noi
În ceea ce privește literatura română contemporană, consider că unul dintre cele mai bune romane pe care le-am citit anul acesta este Grădina de sticlă, de Tatiana Țîbuleac – colecția Cartier Rotonda, coordonată de Emilian Galaicu-Păun, editura Cartier.
La capitolul „reveniri în forță“, musai de citit, notez Fontana di Trevi, de Gabriela Adameșteanu – seria de autor Gabriela Adameșteanu, editura Polirom –, Pâlpâiri, de Dan Lungu – colecția Fiction LTD, editura Polirom –, Spulberatic, de Anca Vieru – colecția Ego. Proză, coordonată de Lucian Dan Teodorovici, editura Polirom –, Șapte Octombrie, de Vlad Zografi, editura Humanitas, Capătul drumului, de Liliana Corobca – colecția Fiction LTD, editura Polirom – și volumul de proză scurtă Și se făcu întuneric, de Ciprian Măceșaru, editura Next Page.
Debuturi de remarcat în proză sunt Ciudata și înduioșătoarea viață a lui Priță Barsacu, de Iulian Bocai, editura Polirom, și Ierbar, de Andrei Dósa – colecția Ego. Proză, coordonată de Lucian Dan Teodorovici, editura Polirom. Un alt debut care mi-a plăcut, deși este cu totul alt gen (polițist), este Cină cu ficat și inimă, de Mihaela Apetrei, editura Trei.
Reeditarea-vedetă, în opinia mea, a fost Exuvii, de Simona Popescu – ediția a VII-a, colecția Fiction LTD, editura Polirom.
Puțin despre poezie
Cu poezia nu am stat prea bine anul acesta, am ajuns la mult mai puține volume decât în anii precedenți. Dar, din ceea ce am reușit să parcurg, recomand cu bucurie cinci cărți semnate de autori români: Tribar, de Andra Rotaru – colecția Vorpal, coordonată de Svetlana Cârstean, editura Nemira –, Cântec de leagăn pentru generația mea, de Cosmin Perța – colecția Biblioteca românească, editura Paralela 45 –, Zmeii sunt de treabă, de Constantin Bălulescu, Lavinia Bălulescu – colecția Avanpost, editura Paralela 45 –, o dronă care mă vrea în sfârșit doar pe mine, de Robert Gabriel Elekes – colecția Plantații, Casa de Editură Max Blecher –, Tehnici de camuflaj, de Robert Șerban (Editura Tracus Arte).
Dintre volumele de poezie traduse la noi, mie mi-au plăcut cel mai tare Jocul de-a amiba, de Tara Skurtu – traducere de Radu Vancu și Tiberiu Neacșu, colecția Vorpal, coordonată de Svetlana Cârstean, editura Nemira – și Piciorul ți-l ating în umbră și alte poeme inedite, de Pablo Neruda – traducere de Andrei Ionescu, editura Vellant.
Antologia poetică cea mai simpatică mi s-a părut Tu, înainte de toate – O antologie a poeziei contemporane de dragoste, editura Paralela 45.
Și, dacă tot vorbim de poezie, trebuie să amintesc și trei reeditări extrem de importante: Vântureasa de plastic, de Marius Chivu – ediție revăzută și adăugită, ilustrații de Dan Stanciu, editura Humanitas –, Ghinga, de Dan Coman, editura Tracus Arte, și Europa. Zece cîntece funerare, de Elena Vlădăreanu, editura Tracus Arte.
Despre lucruri mai serioase
Piața autohtonă de non-ficțiune a avut un an extrem de bun, s-a dezvoltat foarte mult, au început să apară din ce în ce mai multe colecții – un exemplu recent, cu o lansare pe măsură, este colecția Versant a editurii Vellant –, să fie recuperate volume însemnate, să fie publicate cărți în sincron cu aparițiile din străinătate ș.a.m.d., ceea ce mi se pare un semnal extraordinar.
Cărțile de non-ficțiune fără de care 2018 nu ar fi fost cu siguranță la fel sunt O cameră doar a ei, de Virginia Woolf – traducere de Anca Dumitrescu și Elena Marcu, editura Black Button Books –, De ce scriem, de Philip Roth – traducere din limba engleză şi note de Radu Pavel Gheo, seria de autor Philip Roth, editura Polirom –, Anti-damblale, de Radu Cosașu, editura Polirom, Jurnal necenzurat, de Vaslav Nijinski – traducere de Raluca Rădulescu, colecția Yorick, coordonată de Monica Andronescu, editura Nemira –, Cartea vieților mele, de Aleksandar Hemon – traducere de Anca Dumitrescu, editura Black Button Books. Mai ales că sunt confesive, au scriituri aparte, au zvâc și nu te pot lăsa indiferent.
Importante au fost și volumele Cărţi, vise şi identităţi în mişcare. Eseuri despre literatura contemporană, de Rodica Grigore, editura Casa Cărții de Știință, și Viața lui M. Blecher. Împotriva biografiei, de Doris Mironescu, editura Humanitas.
Cartea de non-ficțiune istorică cea mai faină mi s-a părut Ecaterina cea Mare. Portretul unei femei, de Robert K. Massie – traducere de Adina și Gabriel Rațiu, editura All.
La capitolul non-ficțiune științifică, cele mai relevante pentru mine au fost Scurtă istorie a timpului. De la Big Bang la găurile negre, de Stephen Hawking – traducere de Michaela Ciodaru, introducere de Carl Sagan, ilustraţii de Ron Miller, colecția Știință, editura Humanitas – și Creierul. Povestea noastră, de David Eagleman – traducere de Elena Ciocoiu, colecția Știință, editura Humanitas.
Greu de redus la o singură categorie, dar tot sub umbrela aceasta generoasă a non-ficțiunii, v-aș recomanda și Miliarde și miliarde: gânduri despre viață și moarte în pragul mileniului, de Carl Sagan – traducere de Walter Fotescu, colecția Mathesis, editura Herald –, De ce nu fac zebrele ulcer? Ce este stresul, cum ne îmbolnăvește și cum îl putem combate, de Robert M. Sapolsky – traducere de Dan Crăciun, editura Publica –, Etnogeneză și țuică, de Vintilă Mihăilescu – colecția Plural M, editura Polirom –, Cum și de ce (mai) educăm? 11 texte despre școală, creștere și formare, de Doru Căstăian, editura Ratio et Revelatio, Pur și simplu despre muzică, de Haruki Murakami și Seiji Ozaw – traducerea din limba japoneză de Mihaela Albulescu, seria de autor Haruki Murakami, Editura Polirom, 2018.
Iar cea mai importată reeditare în această categorie consider că este Canonul occidental, de Harold Bloom – ediția a II-a revăzută, traducere din limba engleză de Delia Ungureanu, prefață de Mircea Martin, colecția Cărți cardinale, editura Art.
Pentru cei mai mici dintre cei mari
Literaturii pentru copii îi merge tare bine în ultimii ani. Avem de unde alege, apar enorm de multe cărți pentru copii, atât de ficțiune, cât și de non-ficțiune, atât traduceri, cât și cărți semnate de autori români. Ba chiar începem să avem volume din ce în ce mai arătoase, proiecte editoriale din ce în ce mai interesante, ilustrații originale ș.a.m.d. Ne creștem cititorii, cum ar veni.
De departe, cel mai fain proiect editorial al lui 2018 mi se pare cel inițiat de Laura Câlțea, redactor-șef al editurii Nemi, Istoria povestită copiilor, o serie de romane pentru copii scrise de Simona Antonescu și ilustrate de Alexia Udriște și menite să îi familiarizeze pe cei mici cu istoria României. Până acum, în această serie au apărut Decebal și un solomonar misterios, Nobilul Aeticus și o călătorie în jurul lumii, Menumorut și minele de aur de la Roșia Montană, Litovoi și Școala Solomonarilor din Crângul Pământului și Mircea cel Bătrân și Școala Scutierilor. Musai de urmărit și anul viitor!
Rămânând la creațiile autohtone, ficțiunile Vertijia, de Ioana Nicolaie, cu ilustraţii de Anca Smărăndache, editura Arthur, Războiul solomonarilor, de Moni Stănilă, colecția Polirom Junior, coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu, editura Polirom, Rostogol și vulcanii noroioși, de Lavinia Braniște, cu ilustrații de Andrei Măceșanu, editura Arthur, Supa de pietre, de Iulia Iordan, cu ilustrații de Zelmira Szabo, editura Frontiera, Aiurea-n tramvai. Aventurile lui Anton în țara cuvintelor anapoda, de Adina Rosetti, cu ilustrații de Livia Coloji – colecția Cărți pentru copii, editura Curtea Veche, și volumul de non-ficțiune Ghidul micului astronom prin Univers, de Adrian Șonka, cu ilustrații de Adnan Vasile, editura Nemi, sunt absolut minunate.
Aparițiile remarcabile din literatura străină pentru copii au fost Sylvie şi Bruno, de Lewis Carroll – traducere din limba engleză şi note de Veronica D. Niculescu, cu ilustraţii de Harry Furniss, colecția Polirom Junior, coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu, editura Polirom –, Muc cel mic, Wilhelm Hauff – traducere din limba germană de Irina Vlad, cu ilustrații de Marcela Cordescu, colecția Arthur Retro, editura Arthur –, Noaptea pe plajă, de Elena Ferrante – traducere din limba italiană de Cerasela Barbone, cu ilustrații de Mara Cerri, colecția Literati, editura Pandora M –, Frații Grimm. Cele mai frumoase povești, cu ilustrații de Daniela Drescher, editura Univers Enciclopedic –, Basme africane, de Gcina Mhlophe, cu ilustrații de Rachel Griffin – traducere de Lavinia Braniște, editura Cartea Copiilor. Iar cele mai reușite titluri de non-ficțiune pentru copii (și nu numai) cred că au fost Femei în știință. 50 de femei temerare care au schimbat lumea, de Rachel Ignotofsky – traducere de Alexandra Florescu, editura Nemira –, Charles Darwin, o revoluție, de Annabelle Kremer, cu ilustrații de François Olislaeger – traducere de Irina Cerchia, editura Nemi – și Povești de seară pentru fete rebele, vol. 2, de Elena Favilli, Francesca Cavallo – traducere de Justina Bandol, editura Litera Mică.
De citit pentru viitor
Și, pentru că urmează sărbătorile de iarnă și abia aștept zilele libere pentru a recupera volume apărute anul acesta, dar pe care nu am apucat încă să le citesc – fie din cauza faptului că au fost publicate recent, la Gaudeamus sau chiar post-târg, fie din pricina timpului –, și pentru că mă gândesc că, poate, și voi vă faceți liste de lecturi pentru vacanță, am hotărât să împărtășesc cu voi titlurile pe care chiar nu vreau să le ratez din 2018 și cu care îmi voi începe, cel mai probabil, anul viitor. Cine știe, poate vă vor trezi curiozitatea.
Le menționez rapid, în fuga tastaturii.
Ficțiune străină: Americana, de Chimamanda Ngozi Adichie (Black Button Books), Mai este oare acesta un om?, de Primo Levi (Art), 4 3 2 1, de Paul Auster (Art), Ultimele povestiri, de Olga Tokarczuk (Polirom), Scara lui Iakov, de Ludmila Ulițkaia (Humanitas), Cum am împușcat un elefant, de George Orwell (Polirom), Drumul spre casă, de Yaa Gyasi (Litera), Caractere atipice, de Tom Hanks (Art).
Non-ficțiune străină: Gândirea riscantă: Cum să-ți activezi curajul în situații dificile, de Jonah Sachs (Black Button Books), 21 de lecții pentru secolul XXI, de Yuval Noah Harari (Polirom), Lumea scrisă. Povești care au schimbat oamenii, istoria și civilizația, de Martin Puchner (Polirom), Omul în căutarea sensului vieții, de Viktor Frankl (Vellant), Behave. Biologia ființelor umane în ipostazele lor cele mai bune și cele mai rele, de Robert M. Sapolsky (Publica), Dilema omnivorului pentru tinerii cititori. Secretele din spatele a ceea ce mâncăm, de Michael Pollan (Publica), În atelierul de magie, Dr. James R. Doty (Trei), Cel dintâi mister. Povestea ta – dinainte de a te naște, de Katharina Vestre (Publica), Oare materia este totul? Eseuri despre raportul omului cu lumea materială, de Alan Watts (Herald), Scăpat din ghearele ISIS. Povestea adevărată a unui tată care și-a salvat fiul, de Dimitri Bontinck (Niculescu), Viața mea ca spioană, de Katherine Verdery (Vremea).
Ficțiune românească: O formă de viață necunoscută, de Andreea Răsuceanu (Humanitas), Transparența, de Radu Vancu (Humanitas), Câinele de bronz, de Emanuela Iurkin (Cartier).
Non-ficțiune românească: Un om care scrie. Jurnal, 2011–2017, de Mircea Cărtărescu (Humanitas), și Moldova. Oameni, locuri, bucătărie și vin, de Angela Brașoveanu, Roman Rybaleov (Cartier).
Literatură pentru copii: Eu și Moș Crăciun, de Matt Haig (Nemi) – pe aceasta știu sigur că o voi citi în Ajunul Crăciunului –, Dosarul mascotelor Patata, de Ana Rotea (Arthur), și Vacanța lui Nor, de Ileana Surducan, Maria Surducan (Arthur).
Încheiere și precizări
Dacă ați reușit să ajungeți la finalul acestui material, mai am câteva precizări de făcut. În primul rând, în ceea ce privesc evenimentele – dincolo de festivalurile literare cu tradiție de la noi (importante, relevante) –, vreau să menționez cea mai plăcută surpriză pe care am avut-o pe final de an: prima ediție a Galei Premiilor „Sofia Nădejde“ pentru Literatură scrisă de Femei, care a avut loc pe 10 decembrie, și a fost un soi de microfestival – inițiat de scriitoarea și jurnalista Elena Vlădăreanu, organizat de Asociația Art No More, cofinanțat de Fundația9. Sper să fi fost începutul unui eveniment cu tradiție.
În cele din urmă, am lăsat pe sfârșit câteva recomandări altfel, pentru „rezistenți“, să zicem. Watchmen, de Alan Moore, cu ilustrații de Dave Gibbons, traducere din limba engleză de Iulia Gorzo, colecția Grafic, editura Art – o recuperare-capodoperă – și cele trei numere (5, 6 și 7) ale revistei „iocan“ de proză scurtă apărute în 2018 ar fi două dintre ele. Aș mai aminti Nesupusele, de Adina Rosetti, Cristina Andone, Iulia Iordan, Laura Grunberg, Victoria Pătrașcu (Univers), un prim volum cu o sută de povești despre o sută de femei la o sută de ani de Românie modernă.
Celelalte opt fac toate parte din colecția n’autor, pe care o coordonez cu mare bucurie la editura Nemira. Sunt volume de proză scurtă și romane extrem de diferite, fabuloase toate (mă puteți suspecta de subiectivitate, firește, sunt cărțile care mi-au fost cel mai aproape anul acesta), pe care, cu permisiunea voastră, vi le voi recomanda succint, enumerându-le: Matriarhat, de Cristina Andrei, Anotimpuri care nu se repetă, de Ion Pleșa, Teritoria, de Oleg Garaz, Alternativă la fuga în Egipt, de Gabriel Gafița, Un cal într-o mare de lebede, de Raluca Nagy, Povestiri din garaj, de Goran Mrakić, Piramida, de Cristian Englert, și Noaptea dintre lumi, de Irina Georgescu Groza.
În loc de încheiere, zic să avem lecturi minunate și în 2019!