Pe 10 octombrie, guvernul Dăncilă pica în Parlament printr-o moțiune de cenzură orchestrată de PNL, la care a pus umărul și președintele Klaus Iohannis.
La șapte luni după schimbarea gărzii la Palatul Victoria, liberalii se întreabă dacă a meritat efortul de atunci. Alegerile prezidențiale ar fi fost câștigate oricum de Iohannis, indiferent de soarta moțiunii. Și cu Dăncilă la guvern, și fără, Iohannis tot ar fi triumfat.
Planurile liberalilor la finele lui 2019 erau clare: mandat scurt la guvernare, forțarea alegerilor anticipate și instalarea pentru patru ani a unui guvern stabil, cu o majoritate zdrobitoare pro-PNL.
Începutul anului 2020 părea să le surâdă liberalilor, ba chiar fusese declanșat proiectul cu alegerile înainte de termen. Însă ghinion, vorba prezidentului. Criza coronavirusului a lovit din plin, schimbând întreg jocul. Premierul desemnat Florin Cîțu a renunțat la mandat, iar Ludovic Orban a revenit la butoane, culmea, cu sprijinul PSD, pentru că o bună parte dintre aleșii liberali erau izolați după ce un coleg parlamentar de Constanța se îmbolnăvise de COVID-19.
PNL nu s-a descurcat chiar rău în cele două luni cât a durat starea de urgență. Izolarea a funcționat, sistemul medical a rezistat, iar numărul de victime a fost sensibil mai mic la noi față de cel înregistrat în țările din vestul Europei. S-a vorbit de rezistența dacilor, de frica românilor de sistemul medical la pământ, dar realitatea este că lucrurile n-au escaladat.
Cu toate acestea, cei care plătesc politic sunt liberalii. Oamenii au suportat tot mai greu finalul celor două luni de stare de urgență. Zeci de mii de firme și-au sistat activitatea, iar mulți dintre proprietarii acestora se întreabă dacă vor mai avea cui să-și vândă produsele. Guvernul a venit cu diverse pachete de sprijin, însă incertitudinea a sporit de la o săptămână la alta.
A fost complicat să-i ții pe oameni 60 de zile în case. Românii sunt sociabili și prietenoși, plimbăreți chiar. Cifrele coronavirusului din România n-au speriat, iar în ultimele două săptămâni oamenii parcă nici n-au mai avut răbdare. Nici cei din Grupul de Comunicare Strategică nu și-au păstrat coerența. Au existat raportări alandala, au apărut pe liste persoane decedate cu multe zile în urmă. Întrebările s-au înmulțit, iar opoziția a început să mârâie.
Ultimele sondaje surprind perfect bâlbele din comunicarea PNL, în ciuda eforturilor făcute de câțiva dintre miniștrii liberali.
Partidul a căzut de la începutul anului cu cel puțin 10 puncte, ajungând la 33-35 la sută. E adevărat că scorul de 45-47 indicat de măsurători la un moment dat venea după victoria detașată de la prezidențiale, însă o cădere atât de abruptă într-un interval de 100 de zile e totuși o performanță greu de egalat.
Sondajele arată că oamenii și-au pierdut răbdarea. A dispărut frica, nu mai există emoția începutului de val COVID.
Probabil că modul dezastruos în care guvernul a gestionat trecerea de la starea de urgență la starea de alertă va mai rupe ceva puncte liberalilor. Apariția celor trei crai, Vela, Arafat și Tătaru, la Ministerul de Interne, pentru a anunța noile măsuri a fost jalnică. Rețelele de socializare s-au aprins, a fost aceeași atmosferă de pe vremuri, când PSD era luat în balon.
Interesant este însă ce se petrece și în zona opoziției. PSD nu reușește să treacă de bariera de 25 la sută, iar în partid nemulțumirea față de președintele Marcel Ciolacu e tot mai mare. Nici în filiale nu e mai multă liniște. Se simte o apăsare teribilă și în județe. A dispărut locomotiva națională în PSD. Nici un lider social-democrat nu trece sticla și nu are autoritate. Bătălia pentru putere se va înteți, iar nemulțumirile vor crește în intensitate. Locurile eligibile sunt tot mai puține, iar mulți social-democrați vor rămâne pe dinafară. Presiunea scorului uimitor (46 la sută!) scos de Dragnea în 2016 se simte, iar mulți din partid plâng după acele vremuri.
În tabăra USR-PLUS pare că s-a restabilit echilibrul de odinioară. A dispărut lupta pentru nominalizările la locale, s-a terminat și bâlciul. Alianța a crescut câteva procente, fără ca Dan Barna și Dacian Cioloș să facă mare lucru. Probabil că punctele pierdute de liberali au fost făcute cadou grupării useristo-plusiste, însă apropierea scrutinului de la locale nu oferă perspective prea optimiste pentru cele două formațiuni.
Ce urmează? Vor fi frământări politice în toate taberele, iar bătălia se va înteți. Partea proastă pentru politicieni e că oamenii au cu totul altă agendă. Balamucul va fi greu de suportat, iar profitorii politici s-ar putea trezi că de data asta nu le mai merge.