Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) finanteaza, in 2008, 32 de proiecte (artistice) de teatru, arte vizuale, muzica, film si cultura scrisa cu 4,6 milioane RON, prin programul „Promocult” (al carui unic obiectiv declarat este de a promova arta contemporana romaneasca in statele UE).
Neavind, desigur, acces la continutul proiectelor cistigatoare, ramin titlurile, unde latina face ravagii: „Spectrum (muzica spectrala)”, „Logos & Orpheu” (bistritean), „Echo memo” s.a. Lor li se adauga „Callatis Euro Tour”, cu variantele duios-neaose: „Balade din Carpati”, „Orasul inefabil”, „Mitul Jertfei”, „Lumina” sau „Visul mediteranean” (al Fundatiei Saltimbanc). Cam asa suna mai bine de 50 % din ceea ce MCC va prezenta UE, in intervalul 9 mai – 1 decembrie 2008, ca fiind arta „contemporana din Romania”, iar sejurul acestor productii artistice va costa mai bine de 2 milioane RON. Restul de aproximativ jumatatate e compus din nume reprezentative si incontestabil contemporane pentru arta romaneasca (de tipul: Mircea Cantor, Centrul de Introspectie Vizuala, Fundatia AltArt, Fundatia ArhiTEXT design, Rokolectiv, festivalul ASTRA Film, Teatrul Radu Stanca din Sibiu si, eventual, Universitatile de Arta sau Muzica).
Promocult ar fi putut fi o mare sansa pentru arta contemporana romanesca. De ce nu e chiar asa comenteaza pentru „Suplimentul de cultura” citiva dintre cei implicati in mecanismul de finantare.
E vina ministerului
„Selectia Promocult de anul asta este un dezastru total, probabil cel mai mare de cind functioneaza programele de acest gen”, crede Cosmin Tapu, organizator al Rokolectiv si candidat la Promocult cu doua proiecte, dintre care unul cistigator. Acesta reproseaza Promocult faptul ca, desi „axat excusiv pe arta contemporana, cele mai mari finantari merg la proiecte de tipul festivalului de muzica usoara Callatis din Mangalia, ori la trucurile ieftine de genul traditii etnice sau muzica baroca in context contemporan”, argumenteaza acesta.
E vina artistilor
Robert Serban, scriitor, membru in comisia pentru cultura scrisa, in al doilea an, consecutiv, e dezamagit de faptul ca scriitorii (mai ales cei tineri si plini de „nerv”) nu au „«invadat» Promocult-ul cu actiuni de amploare, bine structurate, in care partenerii straini sa conteze cu adevarat”. „Ma asteptam sa fie o multime de proiecte care de care mai originale, mai nebunesti… Din nefericire, anul acesta au fost mai putine decit anul trecut, iar jumatate dintre ele sint o continuare a celor derulate in 2007. Mi-e greu sa inteleg de ce lumea literara romaneasca (de la scriitori si editori, pina la librari si traducatori) nu a participat la aceasta competitie. «Hirtogaraia» – spaima romanilor, pe buna dreptate – a fost lejera”, spune scriitorul. „Putine proiecte au fost cu adevarat valide, percutante, europene”, incheie acesta.
Dar aceasta problema de fond, extrem de grava, e doar una dintre obiectiile care s-ar putea aduce programului Promocult 2008.
Nici un proiect de dans, dintre cele 8 nu a obtinut finantare.
Cosmin Tapu, al carui proiect pan-european in domeniul sound art/new media (cofinantat de Programul Cultura 2007) European Sound Delta a cistigat la sectiunea arte vizuale, in timp ce propiectul de la sectiunea dans: Bucharest Con/fused (interdisciplinar, cu componenta principala pe zona dansului contemporan, cu performance-uri de Manuel Pelmus, Ion Dumitrescu, Florin Fluieras,de prezentat la Berlin) n-a fost selectat, atrage atentia asupra calitatii componentei comisiei din sectiunea dans, care a acordat acelasi punctaj unui proiect de dans contemporan (proiectul Rokolectiv, singurul, de altfel – n.r.) si unui proiect pentru promovarea folclorului romanesc care „ar fi trebuit declarat neeligibil din start”.
Mentionam ca, dintre cele 8, 5 au fost declarate neselectate si doar 3 neeligibile.
Aici apar citeva problematici: 1. De ce proiecte fara legatura cu arta contemporana au participat la selectie? 2. Cine si cum a stabilit comisiile? (ne-a atras atentia, de exemplu, prezenta, in cadrul comisiei pentru cultura scrisa, a impresarului Onica Marius).
Pentru problema numarul 1, ne-am adresat Administratiei Fondului Cultural National (AFCN), al carei PR ne-a raspuns: „Intrucit legislatia pentru organizarea concursurilor de finantare s-a modificat (prin republicarea Ordonantei 51/1998, prevederile ei fiind modificate de Ordonanta Guvernului nr. 2/2008), procedura de concurs s-a schimbat si ea. Astfel, s-a derulat simultan etapa de verificare a documentelor cu cea de selectie (notare) a proiectelor culturale inscrise in concurs”.
Pentru intrebarea numarul 2, comunicatul MCC ne informeaza ca respectivele „comisii de specialitate au fost formate la nivelul AFCN-ului”, iar AFCN ne declara ca: „decizia asupra componentei acestora se ia la nivelul finantatorului: MCC”. Astfel, AFCN a alcatuit lista de specialisti (candidaturi primite de la institutii culturale, ONG-uri etc. in 2007, plus alte citeva nume noi) si „a inaintat-o Cabinetului Secretarului de stat Demeter Andras”.
Cine sint specialistii pe dans din comisia Promocult 2008? Este vorba despre: Livia Tulbure Guna – coregraf, Roxana Colceag – coregraf si Liana Tugearu – critic de dans si istoric al artei.
Bugetul unic, o problema?
Am intrebat-o pe doamna Liana Tugearu, critic de dans, singura care are legatura, in realitate, cu dansul contemporan, cum explica ratarea finantarii de catre proiectul propus de Rokolectiv.
Domnia sa ofera doua cauze: amestecul cu dansul popular, pe care „colegi din comisie l-au punctat totusi” (in detrimentul singurului proiect eligibil) si „o problema de organizare: exista comisii pe domenii dar banii sint dati global”, astfel „o arta poate obtine mare parte din bani, iar alta deloc”.
Remintim, cu aceasta ocazie ca bugetul unic pentru toate sectiunile Promocult e de data recenta, 2008, mai exact.
Contactat de „Suplimentul de cultura“, domnul Demeter Andras, secretar de stat in MCC si virf decizional in economia Promocult 2008 califica obiectia adusa de doamna Tugearu drept „un mare simbure de adevar care incearca totusi sa diminueze responsabilitatea evaluatorilor”.
„Anul trecut a fost un buget separat pentru cultura scrisa, acum toate sectiunile au impartit acelasi buget. Punctajele au intrat in competitie, indiferent de la ce sectiune au venit. Eu cred ca e bine asa”, este de parere si Robert Serban. De ce sa nu dai o sansa un proiect bun ce vine de la… cineasti, si sa acorzi finantare unuia slabut, ce vine de la… coregrafi, sa spunem? Doar pentru echitate?”, adauga acesta.
Pe de alta parte, Cosmin Tapu crede ca nu punctajele, ci proiectele ar trebui sa intre in competitie directa si il roaga pe domnul secretar de stat sa-si aminteasca a cui responsabilitate sint „specialistii” majoritar incompetenti din unele comisii. „Daca nu sint bani pe fiecare domeniu in parte, ar trebui sa existe o comisie comuna. Noi am facut o contestatie in care am cerut reevaluarea tuturor proiectelor de o comisie comuna. Doar la o evaluare superficiala, dupa primul criteriu «cultura contemporana», ar pica mai mult de jumatate din proiecte”, explica acesta.
Demeter Andras admite posibilitatea de a reveni la „defalcarea bugetului”, dar adauga ca acest lucru ar putea conduce la situatia (dificila, in opinia sa – n.r.) in care nu exista propuneri pe un domeniu si bugetul destinat acelei arte sa trebuiasca refolosit, adica „organizarea unei alte sesiuni”.
Cifre
Cea mai mare finantare – 386.680 RON: Teatrul National „Radu Stanca” din Sibiu, pentru proiectul „Liverpool – Sibiu Event”, urmat de Fundatia Marconi, cu 334.680 RON pentru proiectul „Pro Europa – Zilele culturii romane in Germania”, Asociatia Pro Familia – 291.967 RON, pentru „Callatis Euro Tour – Balade din Carpati”, Universitatea de Arte „George Enescu” Iasi – 281.219 RON, pentru „Interart in Europa”, Universitatea Nationala de Arte Bucuresti – 279.648 RON, pentru „Pro_Archive – depozitar de imagine contemporana si memorie virtuala” si Fundatia Astra Film – 279.526 RON, pentru „Filmul romanesc in Europa!”.
Pentru lista integrala accesati http://www.finantare.cultura-net.ro/Files/GenericFiles/Promocult2008-acceptate.pdf sau http://www.finantare.cultura-net.ro/Index.aspx