Formația Pink Floyd a serbat în 2023 trecerea a jumătate de secol de la lansarea celebrului album The Dark Side of the Moon cu o ofertă greu de refuzat de către fani: o colecție deluxe ce conține două CD-uri, două discuri de vinil și două în format Blu-ray pe care se află versiunea remasterizată a albumului și albumul live înregistrat la Londra în noiembrie 1974. Lor li se adaugă un album de 160 de pagini cu fotografii rare și ine-dite și o carte cu toate partiturile cântecelor de pe disc. Prima versiune a discului a fost și ea lansată, separat, în format vinil și CD.
Un alt album cu fotografii rare, The Dark Side of the Moon: 50th Anniversary, va fi și el de găsit înce-pând cu 24 martie, în vreme ce for-mația lansează un concurs de videoclipuri pentru cele zece melodii de pe disc, câștigătorul urmând a fi ales de experți, printre care se nu-mără bateristul Nick Mason, Aubrey Powell, directorul de creație al formației, și membri ai British Film Institute. De asemenea, în sute de planetarii din întreaga lume va fi prezentată o experiență imersivă, în cursul căreia, în timp ce este audiat discul, sunt proiectate „imagini maiestuoase“ ale sistemului solar.
Nu trebuie uitat faptul că Pink Floyd a postat discret, la finalul lui 2022, nu mai puțin de 18 concerte inedite din 1972, care pot fi urmărite gratuit online, pe canalul YouTube al formației. Motivul acestei postări generoase, spune revista „Rolling Stone“ este de a prelungi copyrightul asupra înregistrărilor.
Lansat pe 1 martie 1973, The Dark Side of the Moon a fost „cel de-al optulea album al formaţiei Pink Floyd, și, de atunci, s-a transformat în multe alte lucruri“, scrie revista britanică „Classic Rock“. „Este al patrulea cel mai bine vândut disc din toate timpurile. Este cel mai bine vândut album al unei formaţii britanice. În septembrie 2023 a devenit discul cu o prezenţă de 1.000 de săptămâni în topul Billboard. Pentru mulţi este discul preferat pentru testarea unui sistem HiFi, o mărturie și a reușitei tehnice a acestui album. Iar în 1990 a fost discul preferat de australieni pentru a face sex.“
Marcând semicentenarul lansării, muzicianul și producătorul Alan Parsons, cel care a lucrat la înregistrarea discului, a comentat pe Facebook: „Simplul fapt că vorbim după 50 de ani despre acest album e ceva ce nu mi-aș fi închipuit că este posibil. Și, cu toate acestea…“. National Public Radio din Washington (NPR) a avut ideea, cu prilejul acestei aniversări, de a trece The Dark Side of the Moon prin prisma unui savant, Daniel Levitin, profesor emerit de psihologie și autor de bestselleruri, care este și un mare fan al trupei britanice și care și-a oferit perspectiva asupra versurilor albumului.
Se știe că albumul, compus în cea mai mare parte de către Roger Waters, este „concentrat pe problemele cu care se confrunta trupa în acea perioadă“ și că, în mare parte, este inspirat și/ sau se referă la Syd Barrett, membru fondator al Pink Floyd, ale cărui tulburări mintale l-au făcut să iasă din formație în 1968.
„Cred că temele alienării mintale și nebuniei sunt dominante în acest album“, spune Daniel Levitin. „Nu putem spune sigur care dintre versuri se referă la Barrett în mod special și care la nebunie în general. Primul lucru pe care îl auzi pe disc este bătaia unei inimi și niște voci și sunete de mașină. Ele m-au făcut totdeauna să îmi imaginez un spital de boli mintale. Iar naratorul spune că a fost nebun de ani întregi. Ceea ce mă duce cu gândul la faptul că Roger Waters a afirmat totdeauna că Syd a fost inima formației.“
Levitin crede că în melodia Us and Them Roger Waters vorbește despre faptul că ei, ca formație, pentru a merge înainte, au fost nevoiți să îl sacrifice pe Syd. „Versurile din Time, de asemenea, au un înțeles bogat din perspectiva unui psiholog“, continuă Levitin. „Roger, comentând cântecul și anul compunerii discului, a recunoscut că acela a fost momentul în care a înțeles că «viața deja se întâmplă». Ideea e că te pregătești întreaga viață pentru o viață care va începe mai târziu și, dintr-o dată înțelegi că acea viață deja a început. De aceea, ideea din Time, cred, este să iei în mână hățurile și să îți ghidezi propriul destin.“
Vorbind în general despre album, Daniel Levitin afirmă că „reprezintă o piatră de hotar cultural“.
„Dacă ai sub 30 de ani, este albumul pe care l-au ascultat bunicii și părinții tăi. Cred că adevărata măiestrie artistică a formației a fost să facă toate piesele să treacă simfonic dintr-una într-alta și să adauge mici surprize, lucruri pe care să le descoperi la ascultările ulterioare. Iar versurile și muzica se completează foarte bine ca întreg. Versul final al albumului, cu soarele eclipsat de lună, este și el o metaforă. Syd a fost soarele formației, partea ei cea mai . Waters a fost luna, și i-a luat locul. Și, poate, se simte puțin vinovat de asta“, adaugă psihologul american.