„Taylor Swift nu este doar un fenomen muzical, ci și un unicorn în afaceri“, scrie „BBC News“ într-o analiză a activității și practicilor de business ale celei mai populare vedete muzicale din zilele noastre.
Prin succesul ei fără precedent, Taylor Swift a devenit subiect de analiză economică. Se estimează că actualul ei turneu, The Eras Tour, îi va crește averea uriașă la peste 1 miliard de dolari. Pe moment, estimează „Forbes“, vedeta are o avere de peste 600 de milioane de dolari din concerte și din catalogul ei de piese, în timp ce proprietățile imobiliare valorează în jur de 125 de milioane de dolari. În vreme ce alți muzicieni de succes au ajuns să dețină averi comparabile investindu-și banii obținuți din muncă în afaceri profitabile, Swift, fiică a unui broker, face bani folosindu-și puterea de piață în mod inteligent. „Acest fenomen este cunoscut sub numele de Swiftonomics“, scrie BBC.
Se spune, notează BBC, că Swift, din poziția ei de forță, cere mai mult de 100% din veniturile brute din vânzarea biletelor, lăsându-i pe promotori să își scoată banii din vânzările de mâncare, băuturi și alte extraopțiuni. Organizând concerte de-a lungul mai multor nopți în același loc, reduce astfel costurile de turneu și își forțează fanii să vină la ea. Tot Swift și-a permis să forțeze mâna Apple privind drepturile de autor pentru melodiile transmise pe serviciul de streaming muzical al celebrei corporații și a câștigat. A făcut același lucru cu Spotify, refuzând ca melodiile ei să fie disponibile pe varianta gratuită a serviciului. Școala de Drept de la Harvard o folosește ca exemplu de putere de negociere, menționând în materialele didactice că „Taylor Swift și-a permis să renunțe la negocierile cu Spotify pentru că nu ducea lipsă de alți parteneri dornici să colaboreze cu ea“.
Vedeta în vârstă de 34 de ani și-a învățat, pare-se, o lecție amară după ce a pierdut drepturile asupra primelor ei șase albume atunci când casa de discuri Big Machine le-a vândut unei firme de management muzical. Swift a fost foarte deranjată și a atras destule critici (și chiar acuze de antisemitism) când a declarat, în 2020, că „după ce mi-a fost refuzată șansa de a-mi răscumpăra muzica, întregul meu catalog a fost vândut firmei Ithaca Holdings, al lui Scooter Braun, într-o înțelegere despre care am fost informată că a fost finanțată de către familia Soros, 23 Capital și Carlyle Group. Un alt caz de lăcomie fără rușine din perioada Coronavirusului, atât de lipsit de gust și foarte transparent“.
Însă, conform noului contract cu Universal Music Group, se arată într-un articol publicat de Harvard, Taylor Swift păstrează drepturile asupra tuturor noilor sale piese și a început să înregistreze din nou albumele vechi, relansându-le în „versiuni noi“, o mișcare pe care puțini alți artiști au făcut-o și care s-a dovedit salutară: noile versiuni sunt preferate de public (într-o proporție de 4:1, calculează BBC), scăzând automat valoarea versiunilor inițiale, cele deținute de Ithaca Holdings. De asemenea, Swift a profitat din plin de piața renăscută a vinilurilor.
Mutații made by streaming
Pur și simplu, Swift (sau consilierii ei) a avut inteligența de a specula la maximum oportunitățile create de o „disrupție fundamentală apărută în industria muzicală“, este de părere autorul scoțian Will Page, fost economist-șef la Spotify.
Această disrupție a fost provocată de apariția streamingului digital care a înlocuit vânzările de viniluri, casete, CD-uri și DVD-uri, punând o putere de piață imensă în mâinile unui număr mic de platforme. Pentru streaming, costurile de distribuție sunt infime comparativ cu prețul ambalării și transportului discurilor în format fizic. El oferă spațiu nelimitat de stocare, accesibil de oriunde. „Spotify poate avea 120.000 de piese încărcate pe platformă într-o zi, ceea ce este mai mult decât toată muzica lansată în 1989“, spune Will Page.
Streamingul a avut și mai multe efecte nebănuite: a dus la o creștere a numărului de muzicieni, la o scădere a dominației internaționale a muzicii în limba engleză, la o scădere în frecventarea concertelor în cluburi și puburi (unde, pe vremuri, se rodau marii artiști de mai târziu) și, pe ansamblu, la o scădere a veniturilor din muzică pentru artiștii „mai mici“, forțați să concerteze cât mai mult pentru a-și asigura un venit. De asemenea, platformele de streaming au modificat felul în care este produsă astăzi muzica: în trecut, trupele mergeau în turnee pentru a-și promova ultimul album, acum produc un album pentru a-și promova turneul.
De asemenea, muzicienii au resimțit cu maximă severitate restricțiile aberante din perioada pandemiei. După perioada COVID, turneele au devenit o parte și mai mare a bazei de venituri pentru muzicieni, dar s-a înregistrat o tendință pronunțată din partea publicului de a prefera concertele și festivalurile mai mari, cu bilete mult mai scumpe, cum sunt cele ale lui Taylor Swift, de exemplu.
O altă tendință prezentă în ultimii ani pe piața muzicii o reprezintă vânzarea de către artiștii consacrați a drepturilor muzicale pentru întregul lor catalog muzical, deseori pe sume uriașe (de exemplu, Sony a plătit 550 de milioane pentru muzica lui Bruce Springsteen).
Este un business care convine tuturor, atât artiștilor, cât firmelor care gestionează toate câștigurile rezultate de pe urma muzicii lor. Swift a învățat repede, pe pielea ei, ce înseamnă să pierzi drepturile asupra muncii tale, dar a avut inspirația de a găsi o soluție. Și având în vedere actualul ei succes global, spun specialiștii, este greu de crezut că va ceda cuiva în viitorul apropiat dreptul asupra catalogului ei.
Impact global
Prin acest succes de neimaginat, Taylor Swift are un impact economic ușor de remarcat. Fiecare concert al ei din SUA, de exemplu, a dus la creșterea veniturilor locale din turism, hoteluri, transporturi, vânzare de hrană etc., un studiu arătând că un singur fan, din cei aproximativ 54.000 pe concert, cheltuie în medie cam 1.300 de dolari. Înainte de cele șase concerte ale artistei din Los Angeles, se estima că vor crește economia locală cu 320 de milioane de dolari și vor crea 3.300 de noi locuri de muncă. Impactul economic al unui concert Taylor Swift asupra orașului care îl găzduiește a fost notat și într-o publicație a Rezervei Federale, în vreme ce o altă analiză estima că turneul Eras ar putea genera per total o sumă de 5 miliarde de dolari pentru economia americană.
Același impact este așteptat și pe plan internațional și nu e de mirare că până și prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, a rugat-o public pe Taylor Swift să se oprească și în Canada cu turneul ei vreme de cîteva concerte.