Oricit de indepartat ar fi un domeniu profesional de cel al omului rational si oricit de cetoasa ar fi, pentru oamenii obisnuiti, o problematica tinind de respectivul domeniu, omul rational isi va folosi ratiunea ca pe un instrument de cunoastere, de evaluare si de judecata. Insa nu in sensul, prea previzibil, al unei staruinte asupra problematicii si subiectului in discutie. Nu. Omul rational cunoaste deja ceea ce muritorii de rind abia tatoneaza; el are raspunsuri rezolute, acolo unde noi abia am apucat sa ne gindim la o intrebare; si a facut judecata, cea mai buna judecata din cea mai buna lume din lumile posibile.
Pricepindu-se la fizica cuantica, la poezia neoclasica, la polo pe apa si pe iarba, la pescuit sportiv, la curatitul sobelor, la agricultura intensiva, la cele mai bune modalitati de stimulare a firmelor mici si mijlocii, la ritmul lui William Blake si la planurile secrete ale Pentagonului, omul rational, intr-un mod cit se poate de rational, se pricepe si la ciinii maidanezi din Bucuresti. El de mult ne-a luminat asupra subiectului, insa muritorii de rind au continuat sa orbecaie prin bezna ignorantei, dind de mincare ciinilor, luindu-i pe unii acasa ori in fata blocului si indraznind chiar – atunci cind omul rational ne lamurea stagnarea economica din 2010, luna a treia – sa-i mingiie.
Mingiierea aceea omeneasca l-a facut pe omul rational sa se intoarca inspre comunitatea indobitocita de un sentiment si sa inceapa, din nou, sa-i explice; sa-i faca schema logica. Intre oameni si ciini trebuie sa alegem oamenii, ne-a dascalit omul rational, pornind de la tragedia omoririi unui baietel de catre niste ciini. Oamenii sint mai importanti decit ciinii, deci un ciine care omoara un om este ceva de neinchipuit, ceva ciinesc, pe cind un om care omoara un ciine este ceva profund omenesc.
Omul rational a luat o tragedie si s-a folosit de ea, a utilizat-o, pentru a ne arata cita dreptate are, cit de rational este, ce geometrie complicata a oricarei situatii poate el rezolva. Deducem, din argumentarea rationala a omului rational, ca toti ciinii fara stapin din Bucuresti sint de vina pentru moartea unui baietel, si atunci toti trebuie omoriti, prin referendum, prin lege sau prin jocul de bilci mai trage o data-n ciine si daca-l nimeresti it’s your lucky day, al tau e iepurasul de plus. Omul rational a proiectat, fara sa clipeasca, asupra unei intregi categorii de fiinte o sanctiune cuvenita numai elementelor ei cu probleme, inversind rational metonimia si facind nu pars pro toto, ci intregul pentru parte.
El a justificat, prin aceasta, demagogia politicianista si coruptia celor ce au deturnat fondurile destinate ingrijirii ciinilor; a sustinut implicit proiectele pline de vorbe si goale de fond ale unor alesi care se considera Alesi; a ignorat, cu dispret, argumentele, datele si cifrele oferite de catre asociatiile de protectia animalelor, jurnalisti si „simpli“ cetateni. Intre vocea omului „simplu“ si vocea politicianului „complicat“, omul rational a ascultat-o pe a doua; nu fiindca ea exprima un adevar si avea un grad mai mare de sinceritate (omul rational, fiind inteligent, nu poate lega sinceritatea de un politician), ci pentru ca „solutia“ avansata de ea coincidea cu a sa.
Daca de moartea baietelului sint vinovati ciinii care l-au omorit, persoanele care nu l-au supravegheat si ONG-ul care avea in grija ciinii ucigasi, de preconizata omorire a zeci de mii de ciini din Bucuresti am fi fost vinovati cu totii, prin referendumul pus la cale rapid. Din pacate pentru omul rational, referendumul a fost suspendat, astfel ca el nu va mai avea posibilitatea sa vada procentele oamenilor prosti, sustinind prosteste sa nu fie omoriti ciinii. Acum ciinii vor fi omoriti prin lege, adoptata in Parlament, de catre un set de rationali trans-partinici, alegind, pe urmele omului rational, intre oameni si ciini. Parlamentarii nostri iubesc atit de mult oamenii, tin atit de mult la ei, incit este rational si logic ca au votat pentru omorirea ciinilor. Deci nu conteaza ce ar fi votat bucurestenii la referendum pe tema asta, a ciinilor din orasul lor. E absolut logic si rational ca un parlamentar de Arad sau de Cluj sau de Constanta sau de Dolj sa legifereze omorirea ciinilor nostri.
Intre timp, zeci de ciini sint omoriti ziua-n amiaza mare ori pe inserat de catre oameni omenosi, in aplauzele semenului nostru logic si rational. Fotografii cu unii dintre ei apar pe internet. Un ciine avea capul taiat. Fondurile rezervate ingrijirii lor vor fi economisite si vor fi deturnate catre o vila frumoasa, intr-o zona cu aer curat si priveliste magnifica. Fiindca natura trebuie iubita; si Alesul o iubeste, aratind nepoteilor veveritele urmarite de un ciine cu stapin. El. In schimb, ciinii fara stapin trebuie omoriti. Toti.
Am impresia ca omul rational a devenit, pe acest subiect, irational.