In Gare Centrale, din cand in cand formatii camerale sustin scurte concerte de muzica simfonica. In statiile de metrou, creatii de design urban si arta sculpturala sunt expuse permanent, inviorand vizual atmosfera underground-ului. In fiecare vineri, in pauza de pranz, in foayerul Teatrului Regal La Monnaie, turistii si localnicii pot audia concertini de 40 de minute contra unui pret simbolic. La Bursa, vechea bursa, o expozitie ingenioasa etala creatii sculpturale realizate din piese de Lego.
Sa revin la circ, a carui sarbatoare mondiala s-a facut la Bruxelles prin spectacole stradale in cadrul evenimentului „Hopla! La fête des arts du cirque“. Bruxelles este una dintre capitalele care beneficiaza de o scoala superioara unde arta circului e studiata organizat, sub indrumarea specialistilor, École de Cirque de Bruxelles. In Europa asezaminte similare exista in Franta, Centre National des Arts du Cirque (CNAC) la Chalons-sur-Champagne, in Elvetia, o confederatie a scolilor de circ, in Italia. Si unde-i sta cel mai bine daca nu printre oameni acestei indeletniciri histrionice acceptata printre arte ceva mai recent? Spectaculozitatea ei ne da fiori chiar si la maturitate. Mai ales de cand s-a apropiat atat de mult de arta teatrului si a castigat prin schimbul de mijloace de expresivitate pe care l-a facut cu alte arte ale spectacolului. In institutele superioare de gen se studiaza nu numai elemente de fizica, mecanica, echilibristica, biologie, dar si dramaturgia circului, unde se invata elaborarea scenariului pentru un spectacol profesionist, cum trebuie integrate intr-o mica poveste trucurile, jongleriile, acrobatiile, echilibristica pe care le executa artistii. Noul circ asta presupune, un spectacol elaborat, in care privitorilor li se transmite o poveste.
Noul circ a devenit arta
Noul circ e legat mai ales de spatiul cultural francez, inceputurile sale fiind localizate in deceniile sapte si opt ale veacului trecut. Circul ca divertisment facil, previzibil, ambulant, ca reprezentatie cu numere obligatorii (dresuri de animale, clovnerii, jonglerii, acrobatii, magie), care sa taie respiratia privitorilor, cu muzica de alamuri live, calatorind dintr-un loc intr-altul a fost resuscitat prin imprumuturi creative din teatru, muzica, dans, cinematografie, cabaret, arte plastice, dar si din sport. A fost rafinat si transformat el insusi in arta in seria celor ale spectacolului. Transformarea a afectat benefic componentele traditionale, dar a si conservat multe. Spectacolele de circ contemporan mizeaza tot pe emotie, pe teama, bucurie, uimire, surpriza, pe „uau“-ul ca reactie de raspuns la ceea ce se petrece in arena ori in scena. Doar ca acum se pleaca de la o tema, tratata narativ, cu muzica compusa ori aleasa special, coregrafie, ecleraj, proiectii si efecte video sau alt ingredient necesar pentru fascinarea privitorilor. Compozitia dramatica e de tipul celei din teatru, iar impactul estetic prevaleaza, ca in orice gen al artelor spectacolului. „Numerele“ si „programul“ se concentreaza pe un tip de specializare (clovnerie, acrobatie, jonglerie), creativitatea artistilor, diversitatea, inovatia prevaland in fata desavarsirii prin repetare a executiilor. Cat mai mult nou, teme si abordari inedite, sensuri potentate prin combinarea corporalitatii, gestualitatii cu interpretarea artistica, intrucat efectele estetice primeaza. Stralucirea si galagia – rosul, auriul, in general culorile stridente si muzica de alamuri predominau, urmarind atragerea atentiei – s-au estompat in solutii minimaliste ori scenografii sofisticate. Dintre companiile care si-au facut din noul circ un program estetic faimoase sunt Cirque du Soleil (Canada), teatrul ecvestru al lui Bartabas de la Zingaro, Cirque Plume, Les Arts Sautes (Franta), Rigolo (Elvetia) etc. Poeticul, umanul ca univers special, relatiile interpersonale, aspectele sociologice sunt tot atatea zone spre care artistii din circul contemporan si-au indreptat interesul.
La Bruxelles, Piata St. Catherine, unde am dat peste artistii de circ care au invadat practic toate spatiile apte sa gazduiasca o reprezentatie, era mai animata decat de obicei. Foarte animata. Cu o zi inainte, scene, practicabile pentru public, vagonase si corturi anuntau evenimentul. In fata catedralei St. Catherine, evoluau acrobatii! Pe funii groase, la inaltime, jucandu-se cu adrenalina. Pe o alta latura a edificiului, un cuplu de artisti facea echilibristica si probe de forta la o bara mobila, pe care urcau, coborau, se sprijineau intr-o gimnastica pentru altii imposibila chiar si cu picioarele pe pamant! Pe muzica, intr-o mica povestioara a doi poznasi care fac tot felul de sotii. Ideea spectacolului Companiei Carré Curieux era aceea a tandemului, a sprijinului de care ai nevoie pentru a reusi. Intre cateva terase, unde gurmanzii isi potoleau pofta cu moules frites, homar ori alte specialitati din fructe de mare, intr-un bazin golit de apa, copiii participau la tot felul de ateliere. Invatau sa mearga pe un butoi, sa faca jonglerii cu bile, cu bile si sfoara, sa paseasca pe o franghie suspendata, sa faca tumbe. Deasupra unui alt bazin, Vismet, de dimensiuni mult mai mari si plin cu apa, o multime de echilibristi cu varste intre 10 si 60 de ani se deplasau, dansau si faceau mici trucuri pe sarme, cu lungi bare de echilibru purtate in maini. Pentru ca toata lumea sa afle de aceasta sarbatoare, Manekken Pis era imbracat in clovn. Mica statueta neagra, simbol al orasului, a fost costumata in clovn in semn de respect fata de ziua mondiala a circului si a evenimentului „Hopla!“. A devenit o traditie ca personajul cu care se fotografiaza milioanele de turisti ce trec pe aici sa fie costumat in acord cu diverse evenimente majore din viata orasului. Ziua Mondiala a Circului, din 2009, in fiecare a treia sambata a lui aprilie, anul acesta 19 aprilie, a fost unul dintre ele.