Numarul 118

(Continuare din numarul trecut)

— Ce mai mimam, intreba Nora Aron, fara elan, adica din obisnuinta sau in virtutea inertiei.

— "La seule chose qui ne sache pas mentir", ingina Carmen Carpen, adaugind cu schepsis, dupa un timp: "chez l’homme".

Nu stiu daca s-a bagat de seama pina acum, dar secretul despre care ma tot chinui sa scriu de prin vara trecuta nu-i de fapt mare filosofie. Ideea era sa va dezvalui cum ne putem gasi motive de imbucurare in cele mai marunte si nebagate in seama lucruri sau intimplari. Vreme de aproape noua luni am povestit, de pilda, cum mi-au facut […]

Inca de pe vremea cind dadeam teza la istorie, sa tot fie vreo paispe ani, am invatat un lucru foarte adevarat (frumusetea fenomenului consta in faptul ca, copiind la teza, inveti cite ceva; nu ma sinchisesc de cacofonie): la baza formarii unui stat sta natiunea, acea colectivitate umana unita prin aceleasi valori culturale, sociale, […]

Daca esti artist vizual, macar o data in viata ai incercat sa te privesti in oglinda pentru a realiza un autoportret. Dialogul cu lumea exterioara prin intermediul oglinzii este, de fapt, un proces de cunoastere. Cu cit stii mai multe despre tine, cu atit intelegi mai bine ce se intimpla in jurul tau. Fie ca rezultatul este o imagine […]

Pe cind ma aflam in America, in 1999, am citit intr-o biblioteca uriasa (tipica pentru fabuloasele biblioteci americane) despre tricksterii din folclorul negru al secolului al XIX-lea niste lucruri pitoresti si amuzante. Era vorba despre sclavii negri care evadasera de pe plantatii (citeam toate acestea pentru cartea mea despre evadarile […]

Va marturisesc, traiesc intr-o perpetua mirare. Am uneori o anumita convingere sau, mai bine zis, o idee firava despre un lucru, si dintr-o data, paf!, ideea mea lesina-n cimp, in fata unor fapte cit se poate de edificatoare. De exemplu, credeam pina acum ca a trecut vremea in care sa ne explice altii ce-a insemnat, de fapt, comunismul. […]