Acesta a mentionat ca din cercetarile institutiei reiese ca vioara a fost cumparata de statul roman in august 1956, la pretul de 80.000 de franci elvetieni, iar o saptamina mai tirziu a fost data, printr-un contract de comodat, lui Ion Voicu, cu obligatia „sa o restituie la solicitatea comodantului”. Acest lucru s-a si intimplat in 1986, cind instrumentul a fost dat Filarmonicii „George Enescu” din Bucuresti, de unde a ajuns la Muzeul de Arta al Romaniei. „In mod surprinzator, pe 5 ianuarie 1990, vioara a fost ridicata de aici de catre Ion Voicu, in baza unui simplu bon de mina. Eveniment straniu, dar il punem pe seama faptului ca in acei ani s-au intimplat multe lucruri stranii”, a admis ministrul.
Evenimente stranii s-au intimplat si mult mai aproape de timpurile noastre. De exemplu, ministrul a aflat abia marti ca vioara – estimata acum la 1,5-2 milioane de euro – a fost dusa la reparatii la Cluj anul trecut, fara nici un document insotitor si fara paza. Dezvaluirea a fost facuta chiar de cel care a transportat-o – violonistul Gabriel Croitoru, prezent la conferinta de presa unde s-a discutat despre acest subiect. „Domnul Madalin Voicu m-a rugat sa-l ajut sa repare instrumentul, care se crapase pe una dintre fete. Am preluat vioara doar pe baza unei declaratii date de mine si am dus-o la Cluj, unde este un lutier pe care-l consider suficient de bun, cu masina, cu un coleg. Nu stiu daca vioara era asigurata, nu era treaba mea”, a sustinut Gabriel Croitoru.
„Nu stiam ca instrumentul a fost reparat. Nu am fost informat despre aceasta”, a admis Adrian Iorgulescu. Ministrul a precizat ca, dupa ce va recupera vioara, se va organiza un concurs prin care va fi desemnat un viorist care sa o primeasca in comodat. Un concurs asemanator a avut loc si in 1999 si, desi s-a declarat un cistigator in persoana lui Gabriel Croitoru, vioara nu a ajuns nici pina acum la el.
CNC live
Al doilea subiect adus in discutie a fost cel privind contestatiile depuse impotriva rezultatelor de la ultimul concurs, din decembrie 2006, organizat de Centrul National al Cinematografiei. Desi acestea nu au fost inca solutionate, ministrul Adrian Iorgulescu considera ca nu are ce sa isi reproseze. „Concursul a respectat toate prevederile legale. Ministerul Culturii a avut obligatia sa asigure cadrul normativ, si a facut asta prin ordonanta 39, sa stabileasca regulamentul, si a facut-o, sa aduca bani pentru filme, si a facut-o”, a sustinut Adrian Iorgulescu. Acesta a reamintit ca in 2007 se vor face cele mai multe filme din istoria Romaniei, suma alocata pentru sesiunea din decembrie fiind de 186 de miliarde de lei vechi. „In rest, s-a sustinut ca juriul a fost subiectiv. Credeti ca exista vreun juriu care sa nu fie subiectiv in lumea asta? S-a spus ca numele din juriu nu erau prea cunoscute. Dar acele nume au fost desemnate de uniunile de creatie din cinematografie. Cei nemultumiti sa se indrepte spre acestea, nu spre minister”, a argumentat ministrul.
Totusi, Adrian Iorgulescu a precizat ca este deschis sa organizeze o dezbatere publica privind la regulamentul de desfasurare a concursului, dar nu vrea sa discute despre schimbarea legii. „E prematur, abia a fost promulgata”, a explicat Iorgulescu.
Patrimoniu european
Secretarul general Virgil Nitulescu a precizat ca patru monumente importante din Romania au fost incluse pe lista patrimoniului european, o lista care se formeaza abia acum si care aduna repere culturale pentru spiritul Uniunii Europene. Este vorba despre Ateneul Roman, despre Palatul Cantacuzino, unde se afla in prezent Muzeul „George Enescu”, tot din Bucuresti, Ansamblul Brancusi din Tirgu-Jiu si Cetatea Histria din Constanta. „Criteriile de alegere au avut in vedere ca acel monument sa aiba legatura cu identitatea UE din punct de vedere cultural, dar mai ales politic”, a explicat Virgil Nitulescu.