Invitatia la dezbatere a fost publicata pe site-ul Ministerului Culturii pe 1 aprilie, cu mentiunea ca se pot transmite recomandari si in format electronic, insa cei direct vizati de schimbarea legii nu au fost informati personal, iar aceasta a fost una dintre principalele nemultumiri ale participantilor la dezbatere, pomenita in mai multe discursuri. De altfel, discutiile nu au fost deloc atat de ordonate pe cat s-ar fi vrut – 88 de oameni s-au inscris pentru a lua cuvantul, dar ordinea a fost, pe alocuri, intrerupta, iar unii participanti au depasit timpul alocat pentru luarea cuvantului (5 minute).
Tensiunile dintre diferitii actori prezenti la intalnire s-au facut simtite de mai multe ori. Reprezentanti ai organismelor de gestiune colectiva (OGC), ai asociatiilor, federatiilor, uniunilor artistice, dar si regizori, scenaristi, compozitori, actori, interpreti, bibliotecari s.a.m.d. au vorbit despre problemele pe care le-au identificat in proiectul de lege, demontandu-l aproape articol cu articol, alineat cu alineat. O parte dintre acestia au fost tehnici, neiesind in discursul lor din litera legii, altii au fost pasionati, venind cu exemple personale, fiind expansivi si aducand in discutie noi si noi reglementari care ar trebui adoptate.
Bibliotecile, bune de plata
Marii absenti au fost scriitorii. Domeniul editorial a fost reprezentat doar de Dan Mircea Cipariu, presedinte al Societatii de Gestiune a Drepturilor de Autor Opera Scrisa.ro, Rodica Guiu, administrator CopyRo, Societate de Gestiune Colectiva a Drepturilor de Autor, si Mihai Mitrica, director executiv al Asociatiei Editorilor din Romania, respectiv Federatia Editorilor din Romania. Acesta din urma, de exemplu, a propus sa se reintroduca in legea dreptului de autor paragraful c) al articolului 125 care preciza: „categoriile de utilizatori si categoriile de persoane fizice si juridice care au obligatii de plata a remuneratiilor compensatorii pentru copia privata catre titularii de drepturi“, mai ales in contextul actual, cand un utilizator al unei biblioteci, spunea acesta, poate scana sau fotografia orice carte. De asemenea, Mitrica a sustinut vehement articolul 14, indice 4, in legatura cu imprumutul public si drepturile de autor care ar trebui platite editorilor, specificand ca acestea nu au mai fost incasate din 1992 si ca statul ar trebui sa se angajeze sa acopere acest cost.
De altfel, Claudia Serbanuta – manager interimar al Bibliotecii Nationale a Romaniei –, Anca Rapeanu – director al Bibliotecii Metropolitane Bucuresti –, Nicoleta Rahme – presedinte Achizitii si dezvoltarea colectiilor, Biblioteca Nationala a Romaniei, dar si reprezentant al Asociatiei Bibliotecarilor din Romania si al Asociatiei Nationale a Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice din Romania – si Dragos Neagu – presedinte al Asociatiei Nationale a Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice din Romania – au fost printre vorbitorii care au incercat sa clarifice faptul ca bibliotecile sunt institutii subfinantate ale statului, iar daca acestea sunt fortate sa plateasca drepturi de autor, vor fi in pericol de disparitie, cu precadere bibliotecile mici – peste 3.000 in toata tara. Claudia Serbanuta, de pilda, spunea ca „avem obligatia de a implementa cat mai corect dreptul de imprumut public, respectand principiile intelectuale, dar nu ne dorim ingradirea accesului public“ si amintea ca „bibliotecile, pentru editori si autori, sunt parteneri“.
Au fost supuse atentiei O.R.D.A. si problemele pe care le-ar aduce colectarea drepturilor de autor de la cele peste 4.000 de biblioteci – cu ordonatori de credite diferiti (consilii locale, senate ale universitatilor etc.) – si faptul ca solutiile, in aceasta privinta, trebuie sa tina cont de prioritatile nationale. De cealalta parte, Anca Rapeanu afirma ca „proiectul de lege este incomplet, poate fi mai bine fundamentat; in plus, acesta n-a investigat ce efecte financiare poate avea asupra factorilor implicati“ si ca „daca proiectul ramane asa, bibliotecile devin utilizatori care datoreaza drepturi si nu le pot sustine in nici un fel“. Solutia propusa si de directorul Bibliotecii Metropolitane este ca statul, prin Ministerul Culturii, sa-si asume plata drepturilor de autor. Grosso modo, cam acestea au fost problemele ridicate pe partea de imprumut public.
„Se deschide poarta catre monopol“
Dezbaterea a fost, cu toate acestea, acaparata de chestiunea gestionarii colective, aparent mult mai spinoasa decat cea a bibliotecilor. Cati vorbitori, atatea pareri. S-au ridicat, pe rand, urmatoarele probleme:
– Textul proiectului de lege – George Chirita, director executiv al Asociatiei Romane de Comunicatii Audiovizuale, arata ca „legea a fost scrisa prost sub aspectul semantic al limbii romane“, sunt „probleme de logica a textului“ si „Directiva Europeana a fost transpusa pe genunchi“;
– Intarzierea cu care s-a organizat prima dezbatere – Directiva Europeana a fost adoptata in 2014 si trebuie aplicata in tarile membre UE pana la sfarsitul lui aprilie 2016, doi ani in care in Romania, spre deosebire de alte tari, nu s-a discutat deloc despre cum ar putea fi implementata spre folosul autorilor;
– Articolele adaugate in proiect, fara fundament in realitatea romaneasca – Mariana Savu, avocat CREDIDAM, spunea ca „se inventeaza un aspect in propunere: entitatile de gestiune independenta (SRL, fundatii, asociatii, oricine poate prelua drepturile de la autor si face ce vrea, fara control; structuri care anuleaza existenta autorilor), mentionate in directiva europeana doar pentru tarile in care exista aceasta formula“ si ca „se introduce un vot cenzitar, un vot cu o putere mai mare decat a altuia in adunarile generale. Pe ce criterii oferi mai multa putere unui membru decat altuia? E o fluctuatie nejustificata“, incheia aceasta;
– Faptul ca propunerea de modificare a Legii nr. 8/1996 este ilegala – Rodica Guiu (CopyRo) indica: „propunerile legislative incalca Codul Muncii“. De aceeasi parere a fost si Stefan Gheorghiu (director CREDIDAM): „proiectul de lege ar trebui retras cat se poate de repede, este ilegal, in complet dezacord cu Codul Muncii, trebuie sa se tina cont de cadrul legislativ prezent“, pe cand Iulian Vrabete (vicepresedinte CREDIDAM) spunea ca „modul de retinere a comisionului contrazice Codul Fiscal“. Mircea Ionescu (avocat, CopyRo) denunta ca „principiul subsidiaritatii este incalcat“, Alex Lungu (Asociatia pentru Tehnologie si Internet) afirma ca „articolele adaugate referitoare la perchezitia domiciliara intra in contradictie cu Codul Penal“, iar Dan Mircea Cipariu era de parere ca „se incalca Constitutia Romaniei cu privire la a fi ales“;
– S-a criticat pozitia O.R.D.A. in textul legii – avocatul Adrian Pintilie, de pilda, credea ca textul este facut in asa masura incat sa intareasca autoritatea Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, Vlad Vladescu (membru CREDIDAM) sustinea ca „rolul O.R.D.A. este sa reglementeze domeniul pentru ca artistii sa beneficieze de niste drepturi, nu sa fie privati de ele, or in forma aceasta, O.R.D.A. nu face decat sa ia mai multi bani din remuneratiile artistilor“, iar Stefan Gheorghiu era de parere ca „se creeaza cadru pentru concurenta neloiala, va deveni o birocratie excesiva, cota de administrare nu este in regula si costurile cresc exponential; (…) se va ajunge la o discriminare a artistilor romani fata de cei din strainatate“ si „se deschide poarta catre repartitii aleatorii si (…) monopol“ etc.
Amenintari si aplauze
Disensiunile nu se opresc aici. Unii cred ca e bine ca O.R.D.A. sa controleze mult mai abitir OGC-urile (organismele de gestionare colectiva) sau ca Directiva Europeana a fost transpusa, cu mici exceptii, cat se poate de bine. Senzatia altora este ca se incearca repararea a ceva ce functioneaza deja – adica legea romana ar avea, in proportie de 98%, transpusa Directiva respectiva. Unii au amenintat ca vor da in judecata O.R.D.A. si/sau Ministerul Culturii daca opiniile exprimate in cadrul dezbaterii nu vor fi luate in calcul, iar propunerea de lege nu va fi retrasa, rediscutata si reformulata. Altii au multumit respectuos pentru posibilitatea oferita de a-si exprima punctele de vedere public. O parte dintre participanti evidentiau ca proiectul nu are nici o legatura cu realitatea zilelor noastre, ca nu s-a facut nici o referire la impactul socio-economic, nici un studiu concret. Cativa au sfatuit membrii O.R.D.A. in privinta unor adaugiri esentiale – cum ar fi ca, alaturi de perchezitia domiciliara, sa fie inclusa si cea informatica. Sau i-au atentionat sa aiba mai multa grija cu redactarea textului legii, sa nu fie nici ininteligibil, nici interpretabil.
Sala a fost dinamica, a reactionat vocal la discursurile vorbitorilor sau a incurajat interventiile prin aplauze. Moderarea a fost o misiune dificila, presarata cu rugaminti de a nu se mai intra in dialog si de a se limita cuvantarea la cele cinci minute alocate.
In final, reprezentantii Ministerului Culturii au asigurat participantii ca propunerea de lege nu va trece mai departe, ca se vor organiza, in viitorul apropiat, discutii punctuale, pe fiecare domeniu in parte, si ca se va tine cont de nemultumirile expuse.
Pana una-alta, daca doriti, puteti consulta proiectul de lege, expunerea motivelor pentru modificarea Legii nr. 8/1996, tabelul comparativ si pe cel de concordanta pe site-ul Ministerului Culturii, iar in curand veti putea citi, in acelasi loc, minuta intalnirii.
In cele din urma, ne putem consola cu gandul ca, asa cum preciza la un moment dat si Corina Suteu, aproape toate statele membre ale Uniunii Europene au avut probleme cu implementarea Directivei Europene, aceasta fiind foarte greu de adoptat.
Nu ne ramane decat sa speram ca se va ajunge la un consens, iar drepturile autorilor nu vor avea de suferit de pe urma celui din urma.