![](../images/numere/116/sorin_tara.gif)
Porcii si Marii romani
„Marranos”, in spaniola „Porcii”, face trimitere la „Marii romani” care ne conduc si despre care Tara se fereste sa mai faca declaratii publice sub alta forma decit cea a desenelor sale. Astfel ca vernisajul a fost mut – nici artistul, nici curatorul nu au tinut vreun discurs. „Alta data am fost gresit intelesi si am avut de suferit”, a spus Tara.
Au fost insa disponibile materialele scrise in stilul deja devenit inconfundabil al lui Tara: „In definitiv, ca artist sau ce-oi mai fi, ma poci rupe-n figuri cum vreau-ntr-un spatiu expozitional daca mi se permite ca atare. Consider libertatea de expresie ca o obligatie-n cazu-n care te dai artist”. Tara spune ca expozitia nu este o manifestare de critica la adresa politicienilor, ci „o expresiune a pornirilor mele strikt individuale”.
Curatoarea expozitiei, Diana Dochia, gaseste o asemanare intre Caragiale si felul in care Tara creioneaza tipul politicianului: „Politicianul este om si este supus greselii, sau altfel spus a gresi e omeneste. Tara jongleaza cu aceasta notiune, propune o viziune proprie asupra tipului de politician, tratind totul intr-o factura comico-tragica, integrata in cadrul unei plagi sociale maladive. «The Marranos» reprezinta o oglinda a societatii in care traim, o fata contestata si contestatara a notiunii de politician. «The Marranos» nu este o expozitie politica, nu face propaganda si nu da verdicte. «The Marranos» nu se refera la un anumit politician, ci la tipul politicianului in general, vazut intr-un mod caragialesc cu accente comico-tragice”.
Hibele „Capitalei”
Printre vizitatorii sibieni, desenele au stirnit zimbete. „Este reconfortant sa poti ride de lucruri serioase”, isi spuneau vizitatorii. Nu aceeasi reactie se asteapta insa din partea politicienilor („Marranii”, cum le spune Tara, un amestec de „Marranos” si „Mari romani”) sau a criticilor de arta.
Tara foloseste simbolul Capitalei Culturale Europene pentru a-si exprima niste nemultumiri personale – in primul rind, cenzura –, insa artistul nu se sfieste sa vorbeasca despre hibele orasului desemnat capitala culturala: „Nu prea exista cultura in Sibiu. Mentalitatea e inapoiata si aservita stapinirii. Nu exista nici infrastructura. Consider, ca cetatean, nu ca artist, ca primarul e vinovat pentru ca promoveaza o imagine total fericita, cind Sibiul e cu totul altul. E o minciuna”.
Va urma!
Evenimentul de la Sibiu este o continuare fireasca a muncii lui Tara, dupa „Black Rumania” si „Apocalyptic for Everybody”. Ultima expozitie a lui Sorin Tara, deschisa la Viena pina pe 23 februarie, s-a „bucurat” si ea de cenzura, dupa marturisirile artistului fiind retrase in ultima clipa lucrari care condamnau razboiul din Cecenia.
Tara se considera „Cel mai cenzurat om din aceasta Tzara” dupa ce in mai multe rinduri lucrari i-au fost retrase din expozitii chiar in ajunul vernisajului. Asa s-a intimplat si la Iasi, cu „Vodka Paraskeva” (expusa acum pentru prima oara in cadrul „The Marranos”), dar si la Sibiu, asta toamna, cind chiar inainte de deschidere anumite desene au fost duse intr-o debara, unde Tara s-a jurat sa declare orasul „Capitala Europeana a Cenzurii”. S-a tinut de cuvint si promite ca va urma.
Sorin Tara va veni la Iasi pe 1 martie, cind va deschide la Ateneul Tatarasi o expozitie, „de data asta complet necenzurata, nu ca in octombrie”. Iar pe 11 martie, in ultima zi a expozitiei de la Sibiu, va organiza o conferinta, intitulata „Asupra «nazismului» in opera lui Tara von Neudorf”. „Vor fi invitati toti cei care au scris, si pro, si contra, vor fi invitati si Marranii, vor avea scaune cu numele lor, ca de regizori, chiar daca vor ramine goale, si va veni si avocatul meu, care este expert in nazism… Moderator va fi Alexandru Vakulovski”, anunta Tara.
Sorin Tara ar fi trebuit sa fie cistigatorul marelui premiu D.W.S. pentru promovarea picturii tinerei generatii transilvanene, decernat de Clubul Oamenilor de Afaceri Germani din Ardeal, editia 2004, insa premiul a fost anulat chiar in momentul acordarii, „din motive politice”.