Din boardul FICCE au facut parte pana de curand reprezentanti din fostul legislativ local, precum Gabriel Surdu sau Camelia Gavrila, iar functiile de presedinte si vicepresedinte au fost detinute de Gheorghe Nichita, fostul primar al Iasului, precum si de Cosmin Coman, fost sef de Directie in primarie, o persoana care s-a remarcat in timpul vechii administratii.
Primaria Municipiului Iasi a pornit cu stangul campania privind sporirea sanselor Iasului la titlul european mult ravnit, iar prima greseala a fost insasi denumirea Fundatiei: Iasi Capitala Culturala Europeana, in vreme ce competitia era pentru „Capitala Europeana a Culturii“. Abia in ceasul al 13-lea, ultimul director executiv al FICCE, Iulian Boia, a incercat sa schimbe statutul si titulatura.
Orgoliile personale au marcat intrarea Iasului in competitie. Europarlamentarul PSD Catalin Ivan crease inca din 2016 o asociatie cu scopul de a propulsa Iasul in dezbatere. Doi ani mai tarziu, Gheorghe Nichita, pe fondul disputelor personale cu Ivan, se declara ingrozit de inactivitatea asociatiei si lua in propriile maini candidatura, apoi a creat fundatia care acum se dovedeste, daca nu imposibil, cel putin „greu de ucis“ – partile 1, 2 si cate or mai urma. Doar Bruce Willis lipseste din peisaj. Probabil din lipsa de fonduri.
Ignorand modelele din vestul tarii, la Iasi conducerea fundatiei a fost delegata politicienilor din executivul Primariei si din Consiliul Local. Ordonanta Dragnea privind traseismul politic si-a pus amprenta chiar si pe functionarea FICCE, in conditiile in care de la o structura multicolora a conducerii s-a ajuns, in urma migrarii multor consilieri spre PSD, la una monocolora. Toti membrii boardului care erau consilierii din opozitie trecusera in tabara Nichita.
Cu putin timp inainte de depunerea dosarului de candidatura al Iasului si de prima etapa de jurizare, la FICCE a fost angajata o echipa nou, cu Florin Cintic in rolul de director artistic si Iulian Boia director executiv. Pe ultima suta de metri s-a incercat, „ieseneste“, dregerea busuiocului, dar s-a dovedit prea tarziu. Scandalurile nesfarsite din mediul politic iesean deja pecetluisera, se pare, candidatura.
Odata cu rebrandingul FICCE, noua echipa de conducere a facut angajari. O parte dintre cei cooptati in ultima faza mai sunt angajati si astazi, dar nu au mai fost platiti de la finalul anului 2015. La nivel individual, toti au deschis cate o actiune in instanta fata de Fundatie pentru primirea banilor si, in solidar, contra Primariei Municipiului Iasi.
„Eu reprezint trei salariati, cu dosare individuale, nefiind un proces comun. Un salariat care si-a dat demisia si trebuie sa recupereze opt salarii si doi care inca mai sunt angajati ai fundatiei. De pe 24 decembrie 2015 nu li s-a mai platit deloc salariul. Au tot asteptat, au fost incertitudinile cu fostul primar Gheorghe Nichita, oamenii au crezut ca se vor rezolva toate situatiile de genul acesta, dar nu s-a rezolvat nimic si salariile nu se platesc nici la ora actuala“, a declarat Cristina Badea, avocat. De asemenea, a precizat ca a dat in judecata atat fundatia, cat si municipiul Iasi, in calitate de parat si chemat in garantie, iar salariile urmeaza sa fie platite la zi, daca vor fi castigate procesele, cu tot cu daune sub forma dobanzii legale penalizatoare.
„Reprezentantii Primariei nu au luat legatura nici cu mine si nici cu salariatii. Dau dovada de nepasare, pur si simplu. Inteleg ca sunt alte chestiuni mai importante la primarie, dar oamenii au ajuns sa traiasca din banii prietenilor, ai rudelor. Nu cred ca e vorba de rea intentie, dar este vorba de neglijenta – nu cred ca ar putea interveni ceva sa nu castig, doar daca Primaria ar face plata integrala, cu tot cu despagubiri”, a declarat avocata.
„Se va rezolva“
Intr-unul dintre episoadele anterioare ale epopeii FICCE, „Suplimentul de cultura“ a relatat in 2016 ca primaria a deschis o actiune la Judecatoria Iasi, prin care a dorit sa schimbe statutul fundatiei. Cum termenele au picat in preajma si in timpul campaniei electorale de la alegerile locale din primavara-vara trecute, speta nu a mai reprezentat o prioritate pentru nimeni. In iulie 2016, conducerea fundatiei era inca asigurata de Gheorghe Nichita, care nu mai era demult primar, si de Cosmin Coman, plecat la randu-i din primarie in urma ratarii unui concert, al lui James Arthur, la Sarbatorile Iasului din 2015. Judecatoria a respins ca nefondata cererea primariei, dar a lasat deschisa posibilitate apelului, insa municipalitatea nu a facut nimic in aceasta directie, prin urmare sentinta devenind definitiva. „Am incercat sa strangem toate semnaturile ca sa modificam statutul fundatiei, dar inca nu am reusit. Totul a fost alambicat, l-au lasat pe Nichita presedinte, ca unic detinator de semnatura, trebuia sa se intalneasca Consiliul Director, multi nu si-au declinat atributiile, se chinuie in continuare jurista sa duca la bun sfarsit si se va rezolva“ a declarat Mihai Chirica pentru „Suplimentul de cultura“ in iulie 2016.
Dar acela nu a fost singurul moment in care noul primar al Iasului a pomenit acest „se va rezolva“. Sa facem putina arheologie. In 31 august 2016, intrebat in plenul Consiliul Local de liberalul Ciprian Bostan ce se intampla cu FICCE, cu angajatii ei, cu statutul si daca mai are un viitor pe plan local, Mihai Chirica a raspuns ca urmeaza ca fundatia sa dispara si a dat asigurari ca „se va rezolva“. „Este in procedura de inchidere. N-a fost usor! De ce? Pentru ca cel din stafful de conducere nu putea semna, erau si incompatibilitati. Pana la urma am semnat niste documente la notariat prin care m-am introdus si eu in structura organizatorica a acestei fundatii in vederea incetarii activitatii acesteia“. Urmatorul „se va rezolva“ il regasim pe 31 ianuarie 2017, tot in sedinta de CL, cand primarul raspunde unei intrebari adresate de Razvan Timofciuc, PNL. Chestionat fiind despre infiintarea unei fundatii care ar trebui sa coordoneze activitatea culturala a Iasului in parteneriat cu Consiliul Judetean, Mihai Chirica a spus ca Fundatia Culturala Iasi nu este un proiect abandonat si ca a fost la notariat unde a semnat documentele care duc la modificarea statutului fostei fundatii culturale „care a ramas cu niste membri care nu se duc la Judecatorie sa semneze inchiderea ei. Am reusit sa primesc imputernicire in fata notarului ca sa semnez eu in numele celorlalti si in felul acesta o inchidem pe cea veche“.
La solicitarea „Suplimentului de cultura“, Primaria Iasi a precizat ca s-a obtinut in instanta, in martie 2017, modificarea statutului fundatiei si a actului constitutiv, fapt care a permis validarea unui nou Consiliu Director, care sa isi poata desfasura activitatea cu toate drepturile de semnatura necesare. „Dupa comunicarea sentintei definitive aferente acestei actiuni si ramanerea ei definitiva, Consiliul Director al FICCE va fi convocat de indata pentru a decide pasii legali de urmat privind administrarea acestei entitati. Actiunile de viitor vor fi discutate in cadrul Consiliului Director, care este organul de conducere a FICCE 2021. Aceasta structura este singura abilitata pentru a lua decizii privind aspectele mentionate de dumneavoastra, precum oportunitatea desfiintarii, relatiile cu angajatii si alte astfel de decizii“, au precizat reprezentantii Primariei. Primaria a abordat si posibilitatea lansarii unei noi fundatii, care ar putea prelua activitatile culturale si proiectele de amploare ale orasului, despre care Mihai Chirica spunea intr-o sedinta de Consiliu Local din ianuarie 2017 ca are deja statutul scris si creat, ca reprezinta „o tema de interes pentru institutia noastra, iar la acest moment evaluam oportunitatea formularii unui astfel de demers in colaborare cu alte institutii de cultura si educatie, precum si cu alte institutii finantatoare“. O astfel de initiativa a pornit insa de la un parteneriat intre Primarie si Consiliul Judetean, iar in acest moment Mihai Chirica si Maricel Popa sunt departe de a se afla in relatii cordiale, date fiind conflictele avute pe linie de partid. Pe scurt: cea mai mare spaima a presedintelui CJ, Maricel Popa, a devenit sa fie vazut cu „dizidentul“ Mihai Chirica, caruia conducerea centrala a PSD i-a retras toate functiile politice in urma pozitiilor sale din timpul protestelor antiguvernamentale din februarie 2017.
Datorii si la TVR
Unul dintre angajatii care a recurs la actionarea in instanta este Sorin-Andrei Nicoleanu, in continuare angajat al Fundatiei, care a obtinut o rezolutie favorabila din partea Tribunalului Iasi in decembrie 2016, minuta sentintei precizand ca acesta isi va recupera de la fundatie salariile neachitate in perioada decembrie 2015-decembrie 2016. Elena Iuliana Dornescu si-a prezentat demisia in cursul anului trecut si trebuia sa isi recupereze doar o parte din bani, Catalina Plaiu si Bianca Gabriela Grigoriu, care si-a depus saptamina trecuta demisia, asteapta deciziile definitive ale instantei pentru a-si recupera drepturile salariale. Exista insa si alte entitati care au dat in judecata fundatia pentru a reclama contracte neonorate. Printre acestea se numara si Societatea Romana de Televiziune, Studioul TVR Iasi, care a castigat in februarie 2017 un proces la judecatoria Iasi impotriva FICCE, prin care obliga institutia sa achite aproximativ 60.000 de lei postului national de televiziune. „Ordona debitoarei sa achite creditoarei in termen de 30 de zile de la comunicarea prezentei ordonante suma de 59.681,82 lei cu titlu de contravaloare a facturilor fiscale, la care se va calcula si dobanda penalizatoare incepand cu data introducerii actiunii si pana la data achitarii integrale a debitului“, se precizeaza in minuta sentintei data de instanta.
Un prim pas intarziat
„Trebuie sa intelegem ca a investi in cultura nu inseamna sa ne limitam la a finanta o serie de evenimente culturale. O strategie coerenta in acest sens poate duce catre rebranduirea unui oras, il poate face mai atractiv, atat pentru turisti, care il vor percepe ca pe o destinatie si nu ca pe un punct de trecere catre un alt obiectiv de interes, cat si pentru tineri, care vor alege sa ramana si sa lucreze in Iasi“, declara in iunie 2013 Philippe Kern, fondatorul si managerul companiei KEA European Affairs din Bruxelles, specializata pe servicii de consultanta si sprijin in domeniile culturii si a industriilor creative.
Primul pas facut de Iasi in aceasta cursa a fost intarziat de la inceput. Fundatiile sau asociatiile celorlalte orase competitoare fusesera infiintate cu luni sau ani inainte. Acestea incepusera deja sa implementeze proiecte si aveau o directie generala mult mai avansata. Daca prima actiune veritabila a fost realizata de fundatia ieseana in septembrie 2013, organizatia similara de la Cluj facuse pasi in directia aceasta cu trei ani mai devreme. Unul dintre cei mai importanti si mai vizibili pasi realizati de catre FICCE pentru indeplinirea scopului propus a fost semnarea unui acord de colaborare, in luna februarie 2015, cu orasele Cernauti si Chisinau.
Din 2013 si pana la ratarea calificarii in finala, structura fundatiei a ramas constanta. Aceasta era alcatuita dintr-o adunare generala a membrilor, dar si dintr-un Consiliu Director, un board compus din presedintele Gheorghe Nichita si doi vicepresedinti – istoricul Florin Cintic (care a trecut pe pozitia de director artistic cand Iulia Boia a devenit director executiv) si Cosmin Coman, care conducea Directia de Dezvoltare si Proiecte Europene din cadrul primariei. Pe langa acestia, in 2013 mai existau patru membri, consilieri locali. La momentul respectiv, ideea era ca fiecare membru sa fie dintr-un partid reprezentat in Consiliul Local: Camelia Gavrila (PNL), Simona Elena Vranceanu (PSD), Florin Boca (PPDD) si Gabriel Surdu (PDL). Toti membrii au trecut insa la social-democrati dupa Ordonanta Traseismului, in spatele careia il regasim pe mult mai celebrul Liviu Dragnea.
Activitate pe genunchi
Despre felul in care a fost gestionata activitatea fundatiei a fost facut un raport de echipa adusa pe ultima suta de metri condusa de Iulian Boia, reintors in urma acestei experiente la Bruxelles. Din raport reiese ca intreaga activitate era grevata de birocratie. Daca, in proiectul final, Timisoara avea zece pagini in care detalia proiecte individuale de infrastructura, constructii de muzee, edificii culturale, cu bugete calculate, termene de finalizare si surse de finantare, pe langa garantiile de sustinere ale administratiei locale, la Iasi previziunile bugetare pentru 2021 nu erau gata cu cateva zile inainte de deadline-ul pentru depunerea dosarului de candidatura.
„Pe 15 august au fost transmise la PMI si la CJ solicitarile de informatii privind bugetele pe cultura si sumele ce vor fi alocate pentru bugetul operational Iasi 2021, acestea nefiind furnizate la timp de catre PMI. Cifrele finale au fost obtinute abia pe 2-4 octombrie, ramanand foarte putin timp (termenul limita era 10 octombrie – n.r.) pentru realizarea proiectiilor bugetare ce trebuiau sa se regaseasca in dosarul de candidatura“, se mentioneaza in raportul de activitate al echipei fundatiei. Tot acolo se precizeaza si ca, din criza de timp, expedierea dosarelor finale s-a facut fara o opinie din partea unor experti independenti, dar si ca, daca la Timisoara au fost consultari cu 2.000 de persoane si au fost peste 450 de oameni implicati in conceperea evenimentelor, la Iasi s-au semnat contractele cu expertii in august 2015, iar de propunerile din comunitate nici macar nu s-a tinut cont, desi fundatia le prelucrase si le transmisese spre avizare.
Pe langa aceste probleme de organizare in vederea realizarii dosarului de candidatura, acelasi document mai arata si dezorganizarea completa care a existat in Fundatie in perioada 2013-2015: de la faptul ca angajatii veneau de acasa cu laptopurile personale si nu aveau un telefon la birou, la realitatea ca bugetele din 2014 si 2015 ale Fundatiei au fost dedicate in proportie de 70% organizarii Festivalului International al Educatiei, si nu dosarului de candidatura, gandirii unei strategii, promovari Iasului, realizarii de parteneriate etc.