„Un artist isi face proiectul pe banii lui, apoi vine la noi sa isi recupereze fondurile. Dar aici e o contradictie: daca are deja banii, de ce ar mai veni la noi? In plus, unui strain putem sa-i dam 30% din fonduri in avans, numai ca acestea ramin blocate in banca sub forma unei garantii obligatorii. Si-i recupereaza abia la sfirsit”, a precizat Tania Radu.
Aceasta a mai aratat ca ICR nu poate acoperi legal unui strain costurile pentru transportul in Romania, in schimb ii poate plati plecarea. „De multe ori, a trebuit sa includem banii pentru transport in onorariu, ca subterfugiu la lege. Dar avem cite 50 de proiecte pe saptamina, in strainatate si in tara. E dificil sa mai lucram asa.”
De altfel, presedintele ICR, Horia-Roman Patapievici, a fost mult mai vehement si a anuntat ca, daca nu se schimba situatia, conducerea institutului va demisiona in bloc. „Noi nu mai vrem sa ne mai fofilam. Pina acum ne-am acomodat, dar nu e normal. Noi am propus modificarea legii, am facut aceste propuneri in septembrie, acum este iulie si nu s-a intimplat nimic. Intram in toamna si innebunim iar. Probabil vom demisiona in bloc”, a precizat H.-R. Patapievici.
Printre alte nemultumiri se numara si faptul ca, potrivit legii, un colaborator al institutului nu poate fi platit cu mai mult de 15 milioane de lei vechi, cit reprezinta cel mai mare salariu din grila ICR. „400 de euro nu inseamna nimic pentru un artist strain. Iar trebuie sa facem gimnastica financiara”, a afirmat Tania Radu, care a precizat ca angajatii ICR, in loc sa se ocupe de probleme culturale, sint obligati sa completeze zeci si zeci de acte.
„Legislatia este a unui stat represiv, iar toti cei care lucreaza cu banul public sint tratati ca potentiali infractori. De fapt, legea nu protejeaza de hoti, in schimb ii blocheaza pe cei onesti”, a mentionat si Horia-Roman Patapievici.
Tudorel Urian a admis ca exista probleme
Toate aceste probleme sint cu atit mai frustrante cu cit exista suficiente fonduri la dispozitia institutului, a precizat Mircea Mihaies, vicepresedinte al Institutului Cultural Roman. „Banii nu mai sint o problema atit de mare. In 2007, ICR din Varsovia, de exemplu, are alocate pentru programe culturale mai multe fonduri decit are Institutul Polonez pentru Bucuresti. In anii anteriori, era invers.”
Reprezentantii ICR s-au aratat nemultumiti ca nu au fost instiintati ca la Ministerul Culturii si Cultelor a existat un grup de lucru pentru elaborarea unor propuneri de modificari ale legii achizitiilor publice. Motiv pentru care nu cred ca actul normativ se va schimba asa cum trebuie.
Prezent la intilnire, Tudorel Urian, consilierul personal al ministrului Culturii, a admis ca exista probleme. „Ar trebui sa va ocupati doar voi (ICR – n.r.) de exportul cultural si ar trebui delimitat clar lucrul acesta. Noi avem 10 milioane RON pentru promovarea culturii in strainatate, dar nu facem decit sa administram aceste fonduri, sa le dam celor care au proiecte. De aceea, cred ca ar trebui sa colaboram mai bine, iar responsabilitatile sa fie mai bine delimitate”, a mentionat Tudorel Urian.
Dezbaterea de la sediul GDS s-a incheiat fara sa se ajunga, totusi, la o concluzie unitara asupra a ceea ce trebuie facut.
Lectorii nu sint platiti
O alta problema ridicata in cadrul dezbaterii a fost cea a lectorilor romani la universitatile din strainatate. „Avem doar 32 de lectori peste hotare, dintre care 9 numai in Franta, insa nici unul in Germania. Plus ca nu inteleg de ce pentru fiecare numire trebuie cite o Hotarire de Guvern, procedura extrem de greoaie”, a precizat reprezentantul Ministerului Educatiei si Cercetarii, Nicolaus Kleininger.
I s-a spus ca statul roman nu plateste lectorii din strainatate, ci statul de destinatie, iar Germania a refuzat sa mai faca acest lucru. Mai mult, cartile de munca ale acestora se suspenda in Romania, pe perioada cit predau in strainatate.
„De aceea, profesorii universitari nu mai vor sa devina lectori, asa ca s-a ajuns sa fie trimisi sa predea la universitati straine profesori de gimnaziu sau liceu”, a explicat Tania Radu.