Regizorul Cristian Hadji-Culea este cel care a cistigat in urma cu aproape o luna concursul pentru postul de director al Nationalului iesean. In competitie s-au inscris sase candidati, nota cea mai mare fiind 7,95. Pina pe 5 august au fost admise contestatiile, iar MCC a comunicat ca decizia sa ramine aceeasi si in urma analizarii celor doua „reclamatii”. Responsabilul principal de organizarea concursului a fost, ca si in cazul celui de la Teatrul de Opereta „Ion Dacian” din Bucuresti, Demeter Andras, seful Directiei de Creatie Contemporana si Diversitate Culturala.
Nu are nici un rost sa ii facem publicitate comentatorului pentru gestul de a le recomanda parlamentarilor de Iasi sa pazeasca mai bine vatra stramoseasca. Mai bine ne marginim la a discuta despre atitudinea pe care o exprima, emblematica pentru un anumit fel de a gindi problema. Si-atunci il vom numi, ca-n reclama, nea’ Cornel.
Ce nu a aflat comentatorul nostru este ca, de multe ori, manageri ai institutiilor culturale pot fi desemnati chiar acei profesionisti „straini” (uneori chiar de alta nationalitate) care nu au mare legatura cu coteriile si jocurile de culise ce domina institutiile sustinute din bani publici. Fara a da neaparat la o parte talentele locale, cei care organizeaza concursuri pentru conducerea unor astfel de „mamuti culturali” au in vedere tocmai ca viitorul manager sa fie un tip independent. Il rog pe nea’ Cornel sa inteleaga ca apar aici un principiu si nu dau nimanui un certificat in alb de buna purtare. Nu persoana domnului Hadji-Culea ma preocupa, ci ideea ca parlamentarii ar avea posibilitatea, la o adica, sa intervina in desfasurarea unor concursuri pe la ministere. Daca postul de sef de Directie de Cultura intra prin subordonarea fata de Consiliul Judetean in calculele politice, e de bun-simt sa presupui ca acela de sef peste Teatrul National nu are legatura decit cu evaluarea unor proiecte de management.
„Suplimentul de cultura” si-a asumat, in timp, postura de critic fervent al ministrului Culturii, Adrian Iorgulescu, dar mai ales al directorului Directiei de Creatie Contemporana si Diversitate Culturala, Demeter Andras. Prin urmare, s-ar fi inscris intr-o logica editoriala, la o adica, sa contestam rezultatele acestui concurs care l-a dat drept cistigator pe regizorul ce a condus in timpul Conventiei Democrate Televiziunea Romana. Dar ascultind un argument de genul aceluia ca nu i se cuvine postul pentru c-ar fi bucurestean (si liberal, pe deasupra!), n-am putea decit sa-i luam apararea.
Ne amintim in felul acesta, de fapt, ca sintem aici, la Iasi, si respiram aer greu de provincie. Provincie despre care fostul director al Nationalului, Ioan Holban, vorbeste in paginile proiectului-eseu depus in primavara la MCC in speranta de a fi reconfirmat director. Iata un citat: „Oriunde se poate gindi provincial, cum, la fel, oriunde poate avea loc un act de cultura performant, indiferent de situarea sa geografica (…)”. De altfel, conform site-ului Teatrului National din Iasi, Ioan Holban mai este inca director.
P.S.: Mai important de discutat ar fi, in perioada urmatoare, despre proiectele pe care le anunta fostul sef al TVR pentru Nationalul iesean. Un National care vreo doi ani va sta inchis pentru reparatii si care isi va muta spectacolele pe unde-o sa apuce. Pe strada, si-ar dori Hadji-Culea, ca sa atraga tinerii din cartiere. Si-aici ar fi o dilema: acesta sa fie rolul unei institutii din circuitul national? E si asta o tema, dar pentru nea’ Cornel care, se stie, cunoaste drumul. Doar e la el acasa.