În vreme ce pe marile și micile ecrane filmele horror se bucură de un succes înfloritor, genul a devenit, în ultimele luni, ceva mai orfan.
12 ianuarie: moartea lui William Peter Blatty
Blatty, care a încetat din viață la vârsta de 89 de ani, va rămâne în istorie pentru extraordinarul succes al romanului Exorcistul, apărut în 1971, și mai ales al filmului din 1973. Exorcistul, cartea, a ajuns imediat pe lista de best-selleruri din „The New York Times“, unde a stat pe primul loc vreme de 17 săptămâni. Exorcistul, filmul regizat de William Friedkin, a fost un uriaș succes la rândul său și este primul film horror din istorie nominalizat la un Oscar. I-a adus și un Oscar pentru scenariu lui Blatty (care a semnat adaptarea cărții), și un Glob de Aur. În umbra Exorcistului stau celelalte cărți ale lui Blatty, dar și legătura sa cu cinematografia. El a regizat filmul (horror) The Ninth Configuration (1978, bazat pe un alt roman al său), dar și Exorcistul III, pornit de la romanul Legion.
Anul trecut a debutat, cu succes, serialul TV Exorcistul, un soi de continuare/ reformulare a poveștii originale.
Martie: Rămas-bun „Maestrului macabrului”
Așa a fost supranumit artistul american Bernie Wrightson, care a încetat din viață la vârsta de 68 de ani, al doilea „maestru al macabrului“ provenit din Baltimore, după Edgar Alan Poe. Wrightson s-a remarcat ca unul dintre cei mai mari autori americani de benzi desenate și ca ilustrator, într-o carieră de aproape jumătate de secol. Una dintre cele mai importante opere ale lui Bernie Wrightson rămâne colecția de 50 de ilustrații ale romanului Frankenstein, la realizarea cărora artistul a trudit cu migală vreme de șapte ani.
Ca multe alte glorii ale benzii desenate, Bernie Wrightson rămâne încă un mare necunoscut în România.
16 iulie: dispariția „tăticului morților-vii”
Cariera cinematografică a lui George A. Romero ar putea fi redusă la un singur film, un film epocal: Night of the Living Dead, punctul de origine al inepuizabilei manii a filmelor cu zombi. Un horror complet atipic pentru epoca în care a fost realizat, în 1968, și care a devenit o operă majoră a cinematografiei în general. Creând cel mai persistent monstru al horrorului modern – mortul-viu, cadavrul reanimat consumator de carne omenească –, Romero a inventat un horror cu profundă rezonanță socială. Este motivul pentru care regizorul a văzut totdeauna filmele cu morți-vii ca un prilej de satiră socială și politică și a deplâns producțiile actuale care au renunțat la aceste aspect, concentrându-se numai pe aspectele oribile și explicit sângeroase ale poveștii.
26 august: punct final pentru Tobe Hooper
Într-o măsură mult mai mare decât George A. Romero, și Tobe Hooper a fost și el omul unui singur film – un film care a influențat covârșitor genul horror: The Texas Chain Saw Massacre, în 1974. Realizat cu un buget anemic de numai 300.000 de dolari The Texas Chain Saw Massacre a fost unul dintre filmele care au șocat publicul american la începutul anilor ’70, „o încarnare extatică a unei societăți în plină descompunere care și-a văzut tinerii pierduți în junglele Vietnamului de nord“, după cum apreciază „Liberation“, într-un amplu material dedicat regizorului american.
Atmosfera complet bolnavă și violentă a filmului a avut un efect devastator atât asupra industriei cinematografice și a genului horror, cât și asupra altor regizori (Spielberg, Craven, de exemplu; chiar și Kubrick avea o copie a filmului). A impus ideea filmului „horror de autor“ și a prefigurat popularitatea genului slasher, fiind considerat și astăzi „cel mai mare și mai influent, dar și cel mai controversat“ film horror realizat vreodată.