Printre cele mai vânate titluri de cititori s-au numărat: 21 de lecții pentru secolul XXI, de Yuval Noah Harari, apărută la Polirom, Povestea mea, de Michelle Obama, editată de Litera, Crăiasa zăpezii, de Hans Christian Andersen, editată de Litera mică, Orice om îi este teamă. Un partid, doi ani și trei premieri, de Radu Paraschivescu, de la Humanitas, și Frumoasele adormite, cel mai recent roman al lui Stephen King, apărut la Nemira.
Cele mai căutate titluri de la Polirom
- Yuval Noah Harari, 21 de lecții pentru secolul XXI
Traducere de Lucia Popovici
Sapiens a explorat trecutul, Homo deus a explorat viitorul. 21 de lecții explorează prezentul.
Învață. Adaptează-te. Supraviețuiește.
Într-o lume invadată de informații irelevante, claritatea înseamnă putere. În locul mai vechii cenzuri care presupunea blocarea fluxului de informații, astăzi oamenii sunt asaltați cu dezinformări și lucruri care să le distragă atenția. 21 de lecții pentru secolul XXI face lumină în privința unora dintre cele mai presante probleme de pe agenda globală actuală.
Cum facem față epidemiei de știri false? Mai sunt relevante națiunile și religiile? Ce ar trebui să-i învățăm pe copiii noștri? De ce trece democrația liberală printr-o criză? Este iminent un nou război mondial? Ce înseamnă ascensiunea lui Donald Trump? Ce civilizație domină lumea – Occidentul, China, Islamul? Europa ar trebui să-și deschidă porțile imigranților? Poate naționalismul să rezolve problemele legate de inegalitate și de schimbarea climatică? Ce ar trebui să facem în privința terorismului?
- Gabriela Adameșteanu, Fontana di Trevi
„Fontana di Trevi reconfirmă că Gabriela Adameșteanu este unul dintre marii scriitori ai României de azi. Romanul o are în prim-plan pe Letiția Branea (cea mai longevivă eroină a acestui univers artistic și protagonista, astfel, a unei trilogii), aflată, acum, în imediata actualitate și sosită la București din Occidentul în care trăiește (cu alte cuvinte, având statut de migrantă).
La fel ca mai toate cărțile anterioare ale scriitoarei (față de care, însă, are evidentă autonomie, putând fi citită atât ca piesă de sine stătătoare, cât și ca o sinteză subtilă și durabilă), și aceasta lucrează cu tema feminității, iar, prin intermediul ei, angajează un torent de istorie românească recentă. Accentul se mută aici de pe neiubirea istovitoare resimțită de femeie (care, în lipsa sentimentului, se consideră abandonată, menită unei vieți pustii) la neiubirea și părăsirea de patrie, de la – în termenii Letiției – mal aimée la mal du pays.
Cu un trecut atât de greu și de neclar, cu un prezent atât de confuz și de convulsiv, mai are România un viitor? Iată întrebarea teribilă pe care, prin mijlocirea unor biografii narative impecabil conduse, romanul de față o avansează.“ (Sanda Cordoș)
- Philip Roth, De ce scriem
Traducere și note de Radu Pavel Gheo
De ce scriem, ultimul volum antum al lui Philip Roth, publicat inițial în prestigioasa colecție „Library of America“, cuprinde eseurile, interviurile, reacțiile polemice și comentariile critice ale marelui autor american, apărute de-a lungul câtorva decenii.
„E interesant să șarjezi asupra propriei persoane, mult mai interesant decât să câștigi. Pentru mine, munca, scrisul în sine, înseamnă transformarea nebuniei proprii în nebunia celuilalt. Trebuie să fii îngrozitor de naiv ca să nu înțelegi că scriitorul este un actor care pune în scenă ceea ce știe cel mai bine – cu atât mai mult atunci când adoptă masca persoanei întâi singular. Asta s-ar putea să fie cea mai bună mască din câte există pentru al doilea eu. Unii (mulți) se prefac mai simpatici decât sunt, iar alții se prefac mai antipatici. Asta n-are nici o importanță. Literatura nu e un concurs de frumusețe morală. Forța ei se naște din siguranța și cutezanța cu care intri în pielea personajului – importantă e convingerea ce însuflețește gestul. Când e vorba de un scriitor, nu trebuie să te întrebi «Ce-l face să se poarte atât de urât?», ci «Ce are de câștigat dacă își pune masca asta?».“ (Philip Roth)
- Haruki Murakami, Seiji Ozawa, Pur și simplu despre muzică
Traducere de Mihaela Albulescu
„O perspectivă fascinantă asupra naturii muzicii.“ („Publishers Weekly“)
„Dialogurile fermecătoare, lipsite de orice urmă de afectare, dintre acești doi artiști pasionați – scriitorul captivant, în romanele căruia muzica joacă un rol de frunte, și dirijorul neobosit și afabil – vor cuceri orice cititor.“ („The New York Times“)
„O lectură fără precedent. A vorbi despre muzică, se spune adesea, este ca și cum ai dansa despre arhitectură, dar ce bucurie să-i vezi pe acești doi prieteni cum dansează.“ („The Guardian“)
„O carte irezistibil de seducătoare.“ („Evening Standard“)
- A.P. Cehov, O viață în scrisori. Corespondență. Vol.I (1879-1890)
Ediție îngrijită și traducere de Sorina Bălănescu
„Am de gând să-mi sigilez toate scrisorile și să le las prin testament, cu clauza să fie desigilate peste 50 de ani“, glumea Cehov după ce citise un articol inflamat al lui A.I. Goncearov despre dreptul scriitorilor de a dispune interzicerea publicării postume a unor texte de interes privat. Era sau nu era Cehov conștient de valoarea propriilor scrisori în postumitate? Este o întrebare la care răspunsul întârzie. Cert este că, în numai 29 de ani (scriitorul se sfârșea la 2 iulie 1904), a expediat aproape 4.400 de scrisori. Din lunga serie, acest prim volum selectează o parte restrânsă, care are în vedere mai degrabă momente din viața literară a autorului, decât detaliile mărunte ale vieții de zi cu zi.
O sumedenie de titluri noi
Volumul lui Radu Paraschivescu a fost cea mai vândută carte a editurii Humanitas, urmat de cel semnat de Lucian Boia, De la Dacia antică la Marea Unire, de la Marea Unire la România de azi, de Așteptând o altă omenire, de Gabriel Liiceanu, volumul colectiv România, te iubesc, cu texte de Paula Herlo, Rareș Năstase, Alex Dima, Cosmin Savu, Paul Angelescu, Pe mâna cui suntem.
În topul Humanitas Fiction, cea mai râvnită carte a fost Tatuatorul de la Auschwitz, de Heather Morris, Hippie, de Paulo Coelho, Scara lui Iakov, de Ludmila Ulițkaia, Povestiri de ținut în palmă, de Yasunari Kawabata, pe locul cinci situându-se Copilul lui Noe, de Eric Emmanuel Schmitt.
Cele mai căutate cărți de la standul editurii Nemira au fost: Frumoasele adormite, cel mai recent roman al lui Stephen King, scris împreună cu fiul său Owen King, O zi de decembrie, de Josie Silver, din colecția Damen Tango, Câteva motive să iubești viața, de Matt Haig, Un gentleman la Moscova, de Amor Towles, cel mai recent roman din colecția Babel, Istoria cuplurilor regale, de Jean-François Solon, De veghe între lumi, de Marisha Pessl.
Povestea mea, de Michelle Obama, a fost cartea editurii Litera de la ediția Gaudeamus 2018. A fost urmată de 6 povești cu draci, de Igor Bergler; Trenul lui Lenin, de Catherine Merridale, Psihoterapia lui Dumnezeu, de Boris Cyrulnik, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova, coordonatori IoanAurel Pop, Ioan Bolovan.
Romanul Un apartament la Paris, de Guillaume Musso, a dominat topul vânzărilor Grupului Editorial ALL la Târgul Internațional Gaudeamus – Carte de Învățătură. Este urmat de cea de-a XIII-a carte – Viziunea – din noua serie Puterea celor Trei. Volumul Atingerea, de David J. Linden, ocupă locul al treilea în topul vânzărilor. Gena. O istorie fascinantă, de Siddhartha Mukherjee, autor distins cu Premiul Pulitzer, s-a plasat pe locul al patrulea în top. Pe locul cinci s-a situat The Leader in Me, de Stephen R. Covey.
Pe primul loc în topul vânzărilor editurii Curtea Veche Publishing s-a aflat O iarnă de povești, de Cristina și Alex Donovici, ilustrată de Annabella Orosz. Al doilea loc a fost ocupat de cea mai nouă carte de memorii de la Curtea Veche, Ultima vară în Bretania, de Ada d’Albon. Țup, salvatoarea iernii, de Alex Donovici, cu ilustrații de Stela Damaschin-Popa, se află pe locul trei în topul preferințelor cititorilor. Pe locul patru se situează unul dintre cele mai noi titluri de Nassim Nicholas Taleb, Când pielea ta e în joc. Asimetrii ascunse în viața de zi cu zi. Pe locul cinci s-a aflat Duminica la prânz, de Laura Laurențiu.
Topul vânzărilor Grupului Editorial Trei este deschis de Liliacul, de Jo Nesbø, urmează Lumina unui nou început, de Agnès Martin Lugand, Zilele abandonului, de Elena Ferrante, Moștenirea, de Irsa Sigurdardóttir, O fată ca ea, de Marc Levy.
Bilanț Gaudeamus 2018
Peste 125.000 de persoane au vizitat Târgul Internațional Gaudeamus – Carte de Învățătură, ediție aniversară, purtând numărul 25, care s-a încheiat duminică la Pavilionul Central Romexpo, anunță organizatorii.
Evenimentele prilejuite de Centenarul Marii Uniri și de aniversarea a 90 de ani de Radio România, cele peste 900 de lansări, prezentări de carte și dezbateri, susținute de cei mai cunoscuți scriitori români ai momentului, au făcut din ediția numărul 25 a târgului de carte, timp de cinci zile, centrul vieții culturale a Capitalei.
Trofeele Gaudeamus au fost decernate duminică, 18 noiembrie, ai căror câștigători au fost stabiliți prin votul publicului. Ele au fost acordate editurilor Humanitas (locul 1), Polirom (locul 2) și Nemira (locul 3).
Trofeul pentru „cea mai râvnită carte a târgului“, stabilit tot prin votul publicului, a revenit editurii Litera, pentru volumul 6 povești cu draci, de Igor Bergler.
Premiul de Excelență, în valoare de 10.000 lei, oferit de Radio România, a fost decernat în acest an, în premieră, mai multor edituri, „pentru admirabila lor activitate editorială națională, în anul Centenarului Marii Uniri“ (motivația juriului). Editurile premiate cu acest prilej au fost: Prut, Știința, Arc (din Chișinău), Cartier (din Chișinău), Școala Ardeleană (din Cluj) și Casa Cărții de Știință (din Cluj).
Premiul pentru traducere „Antoaneta Ralian“, pentru traducere dintr-o limbă străină în limba română, doamnei Vali Florescu pentru volumul Femei cu bărbați, de Richard Ford (editura Vellant, 2018); pentru traducerea din limba română într-o limbă străină: redacției revistei „Caietele avangardei“, editor Ioan Cristescu, coordonator științific Ion Pop, editată de Muzeul Național al Literaturii Române.