Ați auzit de SCOMAR? Dacă ați auzit, înseamnă că sunteți și voi implicați, fiindcă altfel nu aveați motiv să știți despre el.
Este vorba despre Sistemul Complex de Observare, Supraveghere și Control al Traficului la Marea Neagră, ochiul dracului sau al soacrei în materie de scrutare a frontierei maritime. Nu știu ce zoom are, dar bate până la o sută de mile marine și îți vede și frunza de mărar rămasă între dinți de la omleta de mic-dejun.
Există un astfel de releu, parte componentă a sistemului ăstuia, amplasat într-un loc numit Perișoru, nu vă spun exact unde, fiindcă e posibil să fie secret, dar e la limita aia cu apă salmastră, unde se amestecă Dunărea cu Marea și unde încă se mai pot întâlni moruni din ăia mari, care bat suta de kile, purtători de icre negre, pe care nimeni nu are voie să îi pescuiască și nici măcar braconierii nu au succes, fiindcă îi vede ochiul soacrei. Acolo acționează cormoranii.
Este incredibil ce tehnici de păcălire a sistemului de supraveghere au dezvoltat înaripatele astea. Lucrează în grupuri de minimum șase, din care două au rolul de a se găinăța pe lentilele camerelor de filmat montate pe releu, astfel încât cei din Centrul de Control să zică uite na, e ceață la Perișoru. Ceilalți cormorani se deplasează cu barca și întind plase monofilament pe distanțe care uneori depășesc un kilometru, mărindu-și astfel considerabil șansele de a prinde femela de morun. Există povestiri despre exemplare de 250 de kilograme, din care păsările au extras până la 50 de kilograme de icre negre, pe care le-au vândut pe piața neagră cu o mie de euro kila.
Poliția de Frontieră nu este străină de activitatea infracțională a cormoranilor, dar de multe ori, în ciuda eforturilor de combatere a acestui fenomen, rezultatele sunt minore. Unde mai pui că există cormorani care lucrează chiar în instituția asta și este posibil să primească o parte din câștig. Plus că, în ciuda aspectului blajin, aceste păsări dețin uneori arme cu care intimidează sau chiar atacă pe oricine ar dori să vină în control, fiindcă tentația câștigului material este mult mai puternică decât frica de pedeapsă.
Nu știu, sincer, care este soluția. Poate creșterea efectivului de ulii, codalbi și alte păsări răpitoare mari, care să-i fugărească. Dar în urma lor ar prolifera pelicanii, care și ei au bărci și plase. Au, dar găinațul lor nu este atât de eficient și, de ce să nu recunosc, am un mic rasist în mine care spune că bine că măcar ăștia nu sunt negri.