„In momentul in care basmul paraseste sfera oralitatii, se modifica si raportul dintre emitator si receptor; comunicarea devine indirecta (textul este vehiculat cu ajutorul mediilor artificiale) si intervin coduri suplimentare abstracte (scrierea, de pilda); in schimb, legatura emitatorului cu textul se subiectivizeaza: el este acum autor (nu simplu colportor) al textului, este profund implicat in facerea acestuia…”, scrie Mihaela Cernauti-Gorodetchi in Poetica basmului modern. Basmul modern nu mai este asadar un basm adresat in exclusivitate copiilor, pentru ca apeleaza la jocuri narative, temporale sau lingvistice uneori destul de dificil de descifrat, pentru ca trimiterile la diferite opere literare, aluziile politice si parodierea anumitor personaje reale ii cer cititorului o anumita cultura.
Unul dintre promotorii basmului modern este si Salman Rushdie, un scriitor destul de controversat, mai ales dupa publicarea Versetelor satanice. Jocurile sale de cuvinte, care-l „ironizau” pe profetul Mahomed, i-au facut pe musulmani sa-l condamne la moarte. Rushdie traieste acum sub protectoratul serviciilor secrete britanice, iar casa regala i-a acordat chiar titlul de „Sir”. Harun si marea de povesti, aparuta in cea de-a doua editie (traducere din limba engleza de Dana Craciun), este o carte bine scrisa, care imbina fantasticul european cu cel oriental. Locul actiunii este un oras din tara „Alifbay”, un oras trist, „cel mai trist oras dintre toate, asa de devastator de trist ca isi uitase propriul nume”.
Pentru Rasid, lumea reala este plina de magie, la fel cum lumile magice pot fi reale, iar „robinetul de povesti” se afla intre robinetul cu apa calda si cel cu apa rece. Cititorul plonjeaza in lumea povestitorului de profesie Rasid Khalifa si a fiului acestuia Harun. Harun doreste sa-si ajute tatal sa-si redobindeasca „pierdutul dar al povestirii”. Numele celor doua personaje vine de la legendarul Calif al Bagdadului, Harun al Rasid, care apare si in O mie si una de nopti, dar, asa cum spune si Infumuratul Durru, „nici una din cele o mie si una de nopti nu se poate asemana cu o noapte petrecuta aici”, in „oceanul cu Suvoaie de Povesti” al lui Salman Rushdie. Ambarcatiunea-resedinta a lui Durru se numeste sugestiv O mie si una de nopti plus una.
Editia a II-a, traducere din limba engleza si note de Dana Craciun,
colectia „Biblioteca Polirom, Editura Polirom, 2008, 32.95 lei