Proaste vremuri și-au ales bunii noștri guvernanți să meargă mai departe pe un drum al pierzaniei în fața cetățenilor. Introducerea delictului de opinie în lege arată ori o naivitate crasă, ori o prostie crasă. E o necioplire a gândirii care te lasă fără cuvinte. În momentul în care vedem ce înseamnă cenzura și războiul în spațiul de lângă noi, în momentul în care Putin își duce mai departe războiul în Ucraina, să ai ideea de a da puțin cu cenzură prin România e o acțiune care nu are cum să te lase oarecum mut. Acum, și prin lege.
Este vorba despre o lege deja votată în Parlamentul României, în anul de grație 2022, care prevede pedepsirea discriminării pe criterii de apartenență politică. Ceea ce înseamnă că, dacă nu ești de acord cu faptul că eu am opinii conservatoare, liberale, socialiste te poate costa trei ani din viață. Ar fi vorba despre condamnarea penală a celor care incită la ură pe criterii de apartenență politică. De unde vine această formă de idiotism? E complicat, iar apele nu par să se separe prea ușor. Amendamentul a fost propus inițial de Ministerul Justiției, condus la vremea respectivă de Stelian Ion (USR-PLUS). Care însă neagă că s-ar fi întâmplat așa.
Totul a început în februarie anul trecut, când guvernul a înregistrat un proiect de lege menit să modifice articolul 369 din Codul Penal. Era vorba despre ură și discriminare. Totul foarte vag. Apoi aleșii noștri încep să se împiedice în cuvinte. În cuvinte și amendamente: din ce știm, senatoarea USR-PLUS Elena Simona Spătaru își asumă amendamentul care menționează, printre altele, „opinie ori apartenență politică“.
În mai, Comisia Juridică a Camerei Deputaților aduce proiectul la forma inițială, fără amendamentele care fuseseră deja sprijinite de Senat. În iulie, președintele Klaus Iohannis sesizează Curtea Constituțională. Motivul: lipsa criteriilor privind discriminarea, ceea ce face ca proiectul de lege să fie interpretabil.
Pe scurt, proiectul este trimis din nou la Parlament și este adoptat de Senat – care doar introduce amendamentele inițiale, la care se renunțase. Ajuns din nou la Camera Deputaților, Comisia Juridică admite forma adoptată de Senat, iar deputata PSD Laura Vicol elimină completarea „ori pentru alte criterii de același fel“, după enumerarea de criterii discriminatorii.
Așa că se ajunge la situația care arată diferența dintre a spera în bine și a gândi întru bine, dintre a fi idealist și a te confrunta cu realitatea: USR-PLUS este partidul care, cum am arătat, a depus inițial la Senat amendamentul care conține sintagma „opinie ori apartenență politică“. Ajuns în acest punct, același partid a vrut ca în Camera Deputaților, cameră decizională, să elimine sintagma printr-un amendament. Propunerea USR a fost respinsă.
Pe 14 martie 2022, legea este adoptată de Camera Deputaților, cu votul majorității PSD-PNL-UDMR și cu susținerea minorităților naționale și a câtorva deputați neafiliați. Acum, mult prea târziu, USR-PLUS a votat împotrivă.
Cenzură vs. democrație
Cum spuneam, inadecvarea este totală. Asistăm la bâlbe în lanț, care aruncă în ridicol toate partidele de care ne mândrim că sunt în fruntea țării, dar, mult mai grav, pun în primejdie însăși ideea de democrație. Prin incriminarea aceasta, a delictului de opinie, fundamentele libertății sunt lăsate la cheremul diriguitorilor. Cu alte cuvinte, faptul că scriu aceste rânduri ar putea fi susceptibil de urmărire penală și de închisoare pentru trei ani.
Iar această măsură coercitivă vine în momentul în care lumea întreagă și mai ales lumea de lângă noi trece printr-un moment de criză așa cum nu a mai cunoscut de 70 de ani. Cât de inadecvat să fii să faci așa ceva? Ce gânduri trebuie să nu îți treacă prin cap ca să adopți o asemenea prevedere? Știm că prea adesea, din păcate, conducătorii noștri sunt orbi, dar chiar într-o asemenea măsură? Da, într-o asemenea măsură. Vorbim despre oameni care nu înțeleg ce înseamnă bazele democrației, nici nu mergem cu gândul la cum ar trebui ea să arate. Despre oameni care nu concep ce înseamnă să comunici. Să ne amintim că joi ministrul Agriculturii, întrebat despre scumpiri și cât va ajunge să coste de Paște kilogramul de miel a reușit fabulosul răspuns: „Cât o să dăm pe el“.
Este dincolo de stupefiant. Prin adoptarea legii de modificare a articolului 369 din Codul Penal, în aceste vremuri în care vedem cum libertatea este atacată, iar iliberalismul tot crește, Parlamentul României tocmai s-a declarat în stare de faliment.
Motiv pentru care o serie de organizații ale societății civile au lansat joi un protest față de inepția „aleșilor“.
Constatăm cu îngrijorare că, într-o perioadă de criză profundă la nivel mondial, în care întreaga lume privește cu spaimă spre acest nou asalt al dictaturii asupra lumii libere, în loc să întărească sistemul democratic, politicienii noștri emit legi care pun din nou în pericol înseși fundamentele unei societăți libere și democratice în România.
Sub pretextul implementării unei decizii-cadru europene în legislația națională, prin recentul proiect de lege votat în Camera Deputaților, decizională în acest caz, politicienii români nu fac decât să incrimineze delictul de opinie.
Amendamentul privind pedepsirea discriminării pe criterii de apartenență politică, care vine să modifice articolul de lege din Codul penal, redeschide o Cutie a Pandorei, dând cale liberă unor interpretări abuzive și contrare dreptului fundamental la libera exprimare, prin care o critică substanțială adusă unui politician sau partid politic, inclusiv de către mass-media, ar putea fi considerată infracțiune.
Decizia cadru 2008/913/JAI a Consiliului Europei face referire foarte clară la xenofobie și rasism, iar categoriile de persoane sunt precis enumerate, fiind definite pe criterii de „rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică“ și nicidecum pe criteriul apartenenței la un partid politic.
În noiembrie 2021, Senatul României a adăugat, pe lângă cele preluate din decizia JAI, noi criterii: opinia sau apartenenţa politică, averea, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA. Camera Deputaților, camera decizională, a votat forma Senatului, iar legea urmează să fie trimisă la Președinție. Legea va trebui să aștepte o decizie a Curții Constituționale, dacă aceasta va fi atacată înainte de promulgare. Politicienii nu sunt și nu pot fi asimilați drept o prezumtivă categorie discriminată.
În consecință, cerem aplicarea și implementarea corectă a Deciziei cadru 2008/913/JAI a Consiliului Europei în Codul penal, în spiritul ei, și anume cu privire la incitarea la ură și violență împotriva grupurilor discriminate așa cum sunt identificate, și nicidecum pe criteriul apartenenței la un partid politic. În felul în care e formulat acum, articolul de lege deturnează de fapt sensul și spiritul deciziei cadru europene de combatere a antisemitismului și rasismului și oferă o armă politicienilor, ce poate fi îndreptată oricând, și foarte ușor, împotriva dreptului la libera exprimare și a libertății presei.
Prin urmare, considerăm imperios necesară găsirea unei soluții legislative de anulare de îndată a efectelor nefaste pe care forma actuală a proiectului de lege le poate produce.
Cu o Justiție deja șubrezită, România nu își poate permite să intimideze și să descurajeze jurnalismul critic, punând în mâinile reprezentanților clasei politice încă un instrument de control, prin lege, al presei și de reprimare a oricărei opinii critice la adresa sa.
♦ Fundația Freedom House România
♦ Societatea Timișoara
♦ Grupul pentru Dialog Social
♦ Geeks for Democracy
♦ Asociația Ziariștilor Independenți România AZIR/AEJ – Secția Română a Asociației Europene a Jurnaliștilor
♦ Progress Foundation
♦ Sindicatul Unit al Salariaților – Radio România