Săptămâna ce tocmai s-a încheiat a marcat și ediția din 2022 a Festivalului Național de Teatru (FNT). Vorbim cu siguranță de un festival aproape reinventat, aflat sub o conducere nouă, care marchează o nouă etapă în evoluția sa.
Anul acesta echipa curatorială a fost formată din Mihaela Michailov, Oana Cristea Grigorescu și ieșeanul Călin Ciobotari. Critici de teatru, cei trei au selectat pentru această ediție exclusiv spectacole produse în stagiunea trecută, 2021-2022. După cum se arată în argumentul curatorial, în intervalul 1 iunie – 1 septembrie 2022 au vizionat peste o sută de spectacole din întreaga țară, fizic și online, propuse de teatre de stat și independente, cărora li s-au adăugat spectacole internaționale. Includerea la acest nivel a teatrelor independente reprezintă un mare pas înainte în evoluția festivalului. UNITER a invitat teatrele să trimită câte două propuneri spre vizionare.
O ediție inovativă
Practic, festivalul a fost gândit pe paliere diferite. Acestea au fost gândite la ediția de față pe o serie de principii, criterii, norme. Dincolo de subiectivitatea inerentă – și direct asumată de curatori –, vorbim despre o formă de transparență mai mult decât binevenită în această direcție.
Motivarea alegerii spectacolelor a fost adecvarea spectacolelor la provocările timpului nostru, dimensiunea inovativă a realizării scenice, performanța actoricească, publicul larg și așteptările lui, reprezentativitatea geografică, propunerile teatrelor, fragilitățile financiare, invitații internaționali, componenta educațională, spectacole-lectură, alături de evenimente complementare.
În ultima categorie au intrat, alături de spectacolele propriu-zise, de lecturile performative și activitățile educaționale, o serie de dezbateri, vernisaje, precum și un eveniment în sine, anume un târg al cărții de teatru.
În fiecare zi au avut loc și ateliere de critică teatrală, ca parte a FNT. Acestea au fost susținute de Marina Constantinescu, Claudiu Groza, Marian Popescu, Miruna Runcan, Cristina Rusiecki, Maria Zărnescu și Oltița Cîntec.
Nouă zile de evenimente au adus la București de la conferințe la lansări de carte, de la teatru de stat la producții independente, de la dezbateri la evenimente online.
Bineînțeles, conceptul acestei ediții, Granițe fragile. Istorii fluide, reprezintă și o trimitere la ceea ce se petrece în proximitatea României, la războiul din Ucraina, dar este și o manifestare a unei căutări a identității, individuale și la nivel de grup.
Dar fragilitatea granițelor nu se rezumă la așa ceva, este o căutare a limitelor esteticilor hibride, la interferențele dintre genuri, la poeticile diverse și, în lumea în care trăim, la integrarea tehnologiilor în actul dramatic.
Subiectivitatea asumată de cei trei curatori se arată într-o nouă dimensiune când vine vorba despre a doua sintagmă folosită în conceptul ediției, anume istorii fluide. Sub umbrela ei sunt adunate spectacole care „revizitează relația cu trecutul și interoghează prezentul, recitesc istorii colective și de familie din perspective subiective, chestionează episoade controversate din istoria oficială“.
Structura festivalului
Au fost multe „spectacole necesare“, cum le-a numit Cristina Modreanu. Istoriile fluide au fost împărțite în mai multe secțiuni: Micro-istorii. Familii scindate, care se completează în oglindă cu Macro-istorii. Societăți fragmentate.
La rândul lor, Granițe fragile au oferit Teritorii hibride, care au fost completate de partea de instalații performative, creații online și VR. Cum aminteam mai sus, vorbim de o adevărată adecvare la timpul prezent. De altfel, cei interesați pot urmări în continuare online o serie de evenimente care au avut loc în cadrul festivalului, chiar pe pagina sa de Facebook.
Și invitații
Festivalul Național de Teatru nu privește numai producțiile locale, ci are și un profil internațional, cum este și normal. Astfel că la această ediție au fost invitate și zece spectacole din afara României.
Ele au fost gândite sub aceeași umbrelă a dublului concept ce a acoperit FNT anul acesta. Trupele invitate au fost din Bulgaria, Ucraina, Belgia, Franța, Țările de Jos, Luxemburg, Germania, Moldova și Polonia.
Nu a fost vorba numai de piese propriu-zise. Aici au intrat și spectacole-lectură, cum a fost, spre exemplu, cel realizat de artiștii din Ucraina. La fel, au fost și instalații sau puneri în scenă ale unor spectacole clasice – precum Scaunele de Eugène Ionesco, la care luxemburghezii au colaborat cu scenograful român Dragoș Buhagiar.
Complementări
Dincolo de latura strict teatrală a festivalului, după cum aminteam, a fost o componentă, generoasă în amplitudine, de explorare. Cele două părți s-au complementat reciproc, firește, prin oferirea unei forme de cunoaștere, de explorare mai temeinică a artei dramatice și, prin aceasta, a noastră.
Sub denumirea de Intersecții în FNT au avut loc o serie de evenimente, începând cu cele patru care au fost incluse sub numele de Pedagogii fluide.
Primul dintre ele a fost adresat elevilor – iar aceasta, amintind de FILIT –, prin ducerea artei dramaturgice în școli și licee și deschiderea ei către copii și tineri. Au fost prezentate spectacole de teatru (realizate de Asociația O2G, Asociația ARPAS, Asociația Vis-a-Vis, MiniREACTOR Cluj-Napoca, Teatrul GONG Sibiu, Teatrul „Ion Creangă“ București, Teatrul de Animație Țăndărică București, Teatrul de Păpuși Prichindel Alba Iulia). În urma acestora au avut loc discuții cu echipele artistice.
Mai mult, pentru înțelegerea a ce înseamnă arta dramatică, cu toate componentele ei, au fost realizate și o serie de ateliere, cu artiste și artiști, adresate adolescenților.
Pentru studenți și absolvenți
Atelierele din cadrul festivalului nu s-au adresat doar elevilor. Deschiderea festivalului s-a manifestat și în ceea ce îi privește pe studenții și absolvenții facultăților de arte. FNT și-a deschis porțile, spre exemplu, pentru producțiile școlilor de teatru din țară. Prin aceasta, a oferit studenților ocazia să participe la un eveniment de importanță națională, o scenă pe care nu o aveau la îndemână.
Mai mult, Fără granițe, în contrast cu sloganul ediției, a adus un atelier care i-a vizat pe cei care au absolvit facultatea de Arte în ultimii doi ani – o formă de educație continuă, în căutarea unei direcții a viitorului.
Iar studenții din țară au avut cinci zile la dispoziție în care să se întâlnească cu teoreticieni din zona artelor, pentru a adânci formele de cunoaștere și modalitățile de abordare din critica și teoria teatrală.
Este o premieră această inițiativă a FNT, una care nu poate fi considerată altfel decât mai mult de binevenită.
Aminteam mai sus de spectacole-lectură. Acestea s-au desfășurat în diverse forme. Spre exemplu, timp de patru zile au avut loc patru lecturi performative la FNT, sub denumirea de Fragil. Dramaturgiile prezentului. Toate au fost legate de experiment în limbajul dramaturgic, pe teme actuale la nivel social. Textele au fost din Germania, Marea Britanie, Polonia și România. „Sunt texte care vorbesc despre realități urgente – încălzirea climatică, sinuciderea asistată, abuzul și hărțuirea –, texte care oglindesc transformări sociale și politice pe care nu le putem ignora. Și pentru că ne dorim ca aceste realități să fie dezbătute, am invitat, după fiecare lectură, specialiști și specialiste care ni le vor contextualiza, oferindu-ne astfel un cadru extins de analiză“, arată Mihaela Michailov.
Alte evenimente ce au avut loc la ediția curentă a Festivalului Național de Teatru au cuprins dezbateri, o inițiativă foarte frumoasă de târg al cărții de teatru, expoziții privind personalități din lumea românească a teatrului, teatru radiofonic, ca și un maraton de performanțe artistice.
Acesta din urmă, sub numele Granițe. Riscuri. Urgențe, a adus laolaltă artiști din diverse zone ale artelor performative. Aceștia au avut câte zece minute la dispoziție pentru a prezenta o temă pe care o văd ca fiind o amenințare iminentă legată de zona în care activează.
Între lansări de carte și online
Târgul cărții de teatru a cuprins și un adevărat maraton, cum bine l-au numit organizatorii, de lansări de carte. Uitându-te numai la numărul lor, nici nu îți vine să crezi că se scrie atât de intens pe acest subiect. Ceea ce în fapt ne arată cât de viu este teatrul în România, un lucru pe care dimensiunile și diversitatea festivalului în sine îl subliniază foarte bine.
Ca să fie clar, vorbim de 35 de volume care au fost lansate pe parcursul a trei zile, de la cărți semnate de Matei Vișniec sau Călin Ciobotari la volume clasice ale unor autori români sau străini, ce cuprind nume precum Eugène Ionesco sau Federico García Lorca. Printre ele se află și volume de critică și de istorie teatrală, cum este volumul Cristinei Modreanu sau cel bilingv coordonat de Oltița Cîntec.
Tot la acest capitol, al intersecțiilor FNT, se înscriu și evenimentele grupate sub denumirea Cine mai scrie despre teatru?. Este vorba despre cinci zile în care s-au desfășurat ateliere online de critică teatrală.
Festivalul s-a adresat și managerilor culturali din zona teatrului. Aceștia au putut participa la un alt atelier, legat de finanțarea europeană a culturii. Evenimentul a fost realizat în colaborare cu Institutul Cultural Francez.
Expoziții
Pe parcursul întregii ediții a festivalului au fost deschise o serie de expoziții.
Dintre aceasta trebuie amintită în primul rând cea care l-a vizat pe Ion Caramitru, numită Caramitru – dincolo de scenă, expoziție de fotografie realizată de Florin Ghioca, fotograful Teatrului Național din București, care a reușit să surprindă momente din viața actorului în instantanee prezentate acum în premieră absolută, imagini inedite, inaccesibile publicului până în prezent, după cum arată organizatorii.
În același timp, a fost lansat și volumul semnat de George Banu, dedicat tot actorului care a fost și director al UNITER pentru o vreme îndelungată, numit Ion Caramitru… la plecare.
Anul acesta, Festivalul Național de Teatru a reușit nu doar să progreseze, ci aproape să se reinventeze. Dinamic, actual, cu o ofertă considerabilă adresată fiecărei categorii de public, de la spectatori (cum arătam, cu adevărat de toate vârstele) până la profesioniști ai artelor spectacolului, FNT a arătat că avem toate motivele să așteptăm următoarea ediție.