Marele pacat este ca, cel putin o vreme de acum incolo, vom fi obligati sa citim cu ochii intredeschisi si sa facem eforturi mari sa uitam portiuni biografice. In principiu, din punctul de vedere al operei, evident ca nu e relevant. Dar uman si institutional este.
Pot gasi mii de nuante, dar sint atit de multe, incit nu stiu cit de relevante sint per ansamblu. Adica in cazul celor care au facut asta constrinsi de regimul puscariilor, inchidem ochii. In cazul celor care au facut-o de buna voie, e mai greu. Si scuze nu stiu daca sint in absolut, pe portiuni, da.