Abordind arhetipul narativ al basmului ca premisa dramaturgica, Madalina Dan propune o anatomie a celui mai fecund domeniu fabulatoriu, in care „a fost odata ca niciodata“ devine matca tuturor posibilitatilor, marca tuturor conventiilor. Iluzionistele decojesc straturile fictiunii, formulele tipice in orice basm, carcasele povestii. Se transforma in magiciene ale cotidianului, in scamatoare care fac aerul sa clipoceasca si intunericul sa sune ciudat.
Spontaneitatea, performativitatea instant, neprelucrata, senzatia ca totul se asambleaza sub ochii nostri constituie trasaturi definitorii ale unui show in care magia se insinueaza in fibrele jocului.
Ce nu exista – coarda cu care se sare, foaia pe care se scrie – ajunge sa aiba, prin investitia coregrafelor in spatiul fictiv – deopotriva concretete si forta imaginara.
Dramaturgic, spectacolul este gindit ca o suma de microlumi aparent paralele, care au o unitate de viziune atent elaborata. Maria Baroncea, Carmen Cotofana, Mihaela Dancs si Madalina Dan articuleaza, asemeni unor fetite care descopera primele siretlicuri magice, silabele inceputului unui joc care, desi are un sfirsit, e fara sfirsit. Silabele inceputului unui spectacol. Ale oricarui inceput. Atunci cind nimic nu e fixat, cind totul se transforma din mers. Iluzionistele dispar si reapar, transfigureaza datele concrete ale spatiului si timpului evanescent si performeaza intrun stadiu de laborator in care orice poate interfera cu orice.
Iluzionistele creeaza un limbaj performativ intim
Madalina Dan isi continua studiul performativ inceput in Dedublarea, in care propunea o radiografie a conventiei, a contextelor si a mecanismelor ei de expunere. Teatrul in teatru, rama cortinei rosii de catifea si spectacolul care incape intrun paravan mobil, teatrul vizibil si invizibil, palpabil si volatil, manipulat, „minarit“ la vedere in asa fel incit exact ceea ce il instituie sa poata fi destituit reprezinta marea scamatorie a iluzionistelor. Ele intra in matele povestii, in intestinele constructiei si deconstructiei unui spectacol si pun lupa pe toate elementele constitutive: pe spatiul predatat, reinventat si sustras vederii, pe elemente de decor care particularizeaza teatralitatea conventiei (cortina si paravanul), pe replici care asambleaza un dialog al flashurilor senzoriale, al emotiilor inocente, rostogolite pe toboganul timpului pina in groapa cu nisip a copilariei.
Cele patru dansatoare intra in universul fiecarui obiect cu care jongleaza. Toarna apa peste crocodil, intind o sforicica, ridica soarele. Refac un comportament de vorbire in care ilogismul este, de fapt, sursa unei logici interioare. Iluzionistele creeaza un limbaj performativ intim capabil sa functioneze ca o microcomunitate lingvistica, in care se amesteca clisee din povesti, sensuri primare, literale al unor expresii, semne si semnale de discurs proprii limbajului copiilor.
Texte fragmentate, suprapuse, imaginiemotiiamintiri sint intercalate ca niste bucati din puzzleul inocentei copilaresti. Cu castel, vapor, animalut, joculete cu mincaruri imaginare, iubiti lasati la tarm si sunete bizare. Un singur cuvint are efectul bulgarelui de zapada. Atunci cind o ia la vale trage dupa el zapada celorlalte cuvinte. Coregrafele lucreaza cu particule elementare de stari si senzatii fragile care au o calitate esentiala: neindeminarea performanta, prosteala abila, voita, necesara cind e vorba de un univers atit de vulnerabil. Pare fiecare in scenariul ei. In final, scenariile se unesc – exista citeva mici burti – si compun filmul exfolierii unui spectacol, al unei lumi.
Iluzionistele mia amintit de inocenta carismatica din De ce fierbe copilul in mamaliga, in regia lui Radu Afrim, de stingacia sarmanta din performanceul lui Jennifer Lacey, Les Assistantes, cea mai ludica aglutinare a conventiilor scenice pe care am vazuto vreodata, si de Experimentul Zaica.
Iluzionistele: Un spectacol de Madalina Dan
Centrul National al Dansului, Bucuresti
Cu: Maria Baroncea, Carmen Cotofana, Mihaela Dancs si Madalina Dan
Dramaturgie: Rui Catalao
Scenografie: Mara Grigoriu
Light design: Catalin Nicolescu
Sound design: Adrian Stoian