1. Ploua cu actori, actrite, regizori si scenografi maghiari.
2. Numarul teatrelor nominalizate, din afara Bucurestiului, este mult mai mare decit al teatrelor din Bucuresti.
Cei doi vectori ai selectiei – persistenta numelor maghiare si a spatiilor teatrale non-bucurestene – se verifica si in cazul nominalizarilor din acest an, facute de trei critici de teatru: Magdalena Boiangiu, Victor Scoradet si Ionut Sociu.
» Cel mai viu performativ si omogen coral spectacol al anului 2008 (nu am vazut Trei surori in regia lui Gabor Tompa, nominalizat la aproape toate categoriile) – Omul perna, regizat de Radu Afrim la Teatrul Maria Filotti din Braila, montare despre care am scris in repetate rinduri in “Suplimentul de cultura” este nominalizat la categoria cel mai bun spectacol, iar Radu Afrim la categoria cel mai bun regizor. Vitalitatea vulnerabilitatii autoregenerante, exponentiala in spectacolele lui Afrim, si epiderma tabacita de violenta eruptiva pe care regizorul o poetizeaza in aproape toate show-urile sale fac din Omul perna un poem-dus fierbinte care spala mutilarile unei copilarii traumatizante. Fictiunea e strigatul gituit de durere al realitatii lovite in plex, tirite in pumni si picioare, pina cind devine cel mai atroce cosmar. In Omul perna, Afrim e regizorul glomour al fluxului de stiri in singe.
» Ivona principesa Burgundiei, regizat de Laszlo Bocsardi la Teatrul “Tamasi Aron”, din Sfintu Gheorghe, este un spectacol inegal, cu o prima parte extrem de concentrata si cu o a doua foarte diluata. Cu exceptia minutelor din final, toata partea video este aleatorie, neconcludenta si tautologica. Laszlo Matray isi merita din plin nominalizarea la categoria cel mai bun actor pentru rolul din acest spectacol.
» Velica Panduru, nominalizata la scenografie pentru Boala Familiei M (regia Radu Afrim), la Teatrul “Mihai Eminescu”, din Timisoara, este creatoarea celui mai spectaculos si eficient spatiu-lume pe care l-am vazut in ultimii ani. O padure auriu-stacojie devine “trupul” unor minti alienate, care incearca disperat sa iasa din hatisul repetitivitatii, dintre crengile amintirilor lor.
» La categoria cea mai buna actrita in rol secundar, Ada Simionica, nominalizata pentru rolul Hilda din spectacolul And Bjork, of course (in regia lui Radu Afrim) la Teatrul “Toma Caragiu”, din Ploiesti, din pacate destul de putin cunoscuta, este o actrita cu o dinamica de joc in care ludicul si dramatismul rafinat se echilibreaza foarte bine.
» La categoria debut toti cei trei actori intrati in competitie reusesc sa faca din personajele pe care le interpreteaza prezente puternice. Ioana Anastasia Anton, nominalizata pentru rolul Ofelia (Hamlet, regia Laszlo Bocsardi, Teatrul Metropolis), este, de departe, cea mai autentica forta corporala din spectacol, amestec de fragilitate si lascivitate. Florina Gleznea si Ionut Grama, desi nu au virsta personajelor din piesa lui Albee, Cui i-e frica de Virginia Woolf (Teatrul ACT, regia Mariana Camarasan), au o maturitate si o densitate de nuante in joc care le probeaza talentul incontestabil.
» In ceea ce priveste numele grele care bintuie lista nominalizarilor – Mariana Mihut, Valeria Seciu, Victor Rebengiuc –, prezenta lor este total motivata. Sa nu fim inhibati! “Singele proaspat” oxigeneaza din plin arterele teatrului romanesc.