Unic in peisajul muzical romanesc, Jazz and More acopera o nisa importanta si face munca de pionierat. Daca in orase din Occident muzica contemporana si improvizatia aduna public seara de seara, la noi nu multe urechi sint pregatite sa lase deoparte prejudecatile si sa patrunda intr-o lume a unor sonoritati neobisnuite. Jazz and More mizeaza pe muzicienii care sint gata sa improvizeze, in formule interesante, uneori cu instrumentele preparate si folosite in cele mai surprinzatoare moduri, amestecind granitele genurilor, doborind limite.
Publicul nu a depasit nici anul acesta numarul de doua sute de persoane pe seara, iar spectatorii au fost in general cunoscatori veniti de departe. Inca un festival al Sibiului in cazul caruia Sibiul este doar o scena, doar o gazda, inca un eveniment de buna calitate care functioneaza cu public (si finantare) de import.
Renuntarea la prejudecati
Scopul festivalului, spunea Mircea Streit, organizatorul evenimentului, este de a provoca si a soca, de a trezi din rutina. Despre reticentele publicului sibian – obisnuit de ani buni cu un festival de jazz dintr-o zona mai “clasica” – in fata unor sonoritati neobisnuite, noi, stranii pentru urechea neantrenata, ne-a vorbit Mircea Streit: “Adevarul este ca publicul sibian are un potential latent pentru jazz si muzica culta in general. Dar asta nu este suficient. Pentru jazzul contemporan si muzica improvizata in general, urechea trebuie antrenata. Pe de alta parte, mai este si conditia pe care o consider cea mai importanta, renuntarea la prejudecati, renuntarea la canoanele muzicii clasice, acceptarea ca muzica este sunet si acesta poate fi si zgomot”.
Fara definitii ale jazzului
Frumusetea acestui festival consta, de altfel, chiar in faptul ca spectatorul nu stie cu exactitate la ce sa se astepte. Acel “and More” din titlu spune multe. “Festivalul este, prin program, unic in Romania, dar este oarecum diferit si de la o editie la alta. Si de fapt asta ne si dorim. Sa oferim tot timpul publicului o muzica noua, proaspata, vie, creativa, provocativa”, spune Mircea Streit. “Jazzul este genul muzical care a revolutionat si influentat nu numai intreaga muzica culta a secolului trecut, dar si intreaga cultura si artele. De la formele sale primare si pina astazi, de-a lungul deceniilor, jazzul a suferit foarte multe transformari, evoluind continuu si interactionind cu zeci de alte genuri si stiluri muzicale. S-a scris multa literatura despre asta si fiecare etapa istorica are fanii sai. Multi dintre ei au ramas blocati in proiect, intr-o faza sau alta. Altii, si acestia sint din fericire majoritatea, au evoluat (muzical vorbind) alaturi de aceasta muzica si s-au transformat odata cu ea. Pentru cei conservatori si circotasi, am creat particula «& More» din titlul festivalului. Ca sa nu mi se mai reproseze: «Mda, suna bine… dar nu este jazz». «Nu, este altceva, dar merita ascultat…» Nu avem nevoie ca la fiecare citiva ani sa redefinim jazzul. Jazzul este locul geometric al muzicii creative, in general.”
Putin din fiecare
Jazz and More este deschis experimentului, muzicii de avangarda, creativitatii, iar invitatii se aleg dupa lungi auditii. “JAM fiind unic in Romania, incerc sa prezint publicului muzicieni si curente muzicale mai putin cunoscute si cite putin din fiecare. Astfel, pe linga free jazz sau free music am avut muzica contemporana scrisa sau muzica de camera improvizata, muzica electronica sau electroacustica, post rock sau muzica improvizata sau combinatii ale tuturor acestora. Adevarul este ca toate aceste genuri muzicale nu se mai diferentiaza de mult foarte tare. Granitele se topesc si se transforma tot timpul in forme noi. Liantul lor comun este improvizatia muzicala, care este de fapt cea mai efemera forma artistica”, spune Mircea Streit.
Dintre muzicienii deja cunoscuti spectatorilor festivalului, au revenit la Sibiu saxofonistul german Frank Paul Schubert, finlandezul Harri Sjöström, contrabasistul australian Clayton Thomas, chitaristul Olaf Rupp, basistul Chris Dahlgren. Toti au evoluat in cu totul alte combinatii decit anul trecut. Printre cei care au incintat publicul s-au numarat The Light Trio din Polonia, The Astronomical Unit sau Tom Rainey Trio.
Apreciere la Bucuresti, nu acasa
Cea de-a sasea editie a festivalului s-a derulat fara finantare de la bugetul local, nefiind inclus in agenda culturala a Sibiului. “Ne descurcam foarte greu. Muzica prezentata fiind 100% noncomerciala, nu putem conta pe sprijinul sponsorilor. Acestia sint interesati de spectacole megalomanice, cu mii de spectatori, unde pot sa-si promoveze produsele. Muzica aceasta trebuie, asa cum se intimpla peste tot in Europa, sa fie finantata de la buget. Din pacate, anul acesta Primaria ne-a sarit, iar CJ Sibiu ne-a dat umila suma de 15.000 de lei (din care ulterior am aflat ca mai retin 3.000 de lei)”, spune Mircea Streit. Insa, in timp ce este ignorat in plan local, festivalul s-a clasat pe locul intii la Sectiunea Muzica in clasamentul Administratiei Fondului Cultural National, de unde a primit aproape 30.000 de lei.