![](../images/numere/101/norman_manea.gif)
Norman Manea, ai primit o multime de premii, nu se poate spune ca Medicis te consacra. Ce inseamna totusi aceasta distinctie pentru tine?
Este cel mai important premiu francez pentru literatura straina. In aceasta consta, de altfel, si importanta sa pentru mine. Am absentat din Franta in ultima vreme… Nu cred ca am mai fost la Paris in ultimii zece ani. Este o revenire fasta si festiva. Premiul Medicis are o greutate si o aura importante, te lanseaza sau te relanseaza in lumea literara franceza. Este – cel putin asa sustin editorii – un fel de „brinci” spre celebritate aici, la Paris. Tirajele se maresc aproape instantaneu si asa mai departe…
Intoarcerea huliganului este cartea unui exilat roman, a unui scriitor american, a unui alungat din tara?
Stiu si eu… As putea sa le cumulez pe toate acestea, cartea insasi este hibrida din punct de vedere literar, e un melanj de roman, autobiografie si chiar jurnal de calatorie. Aceasta a fost formula in care s-a structurat pina la urma si nu-mi pare rau. Sint un scriitor roman – asa ma consider – si inca mai cred ca un criteriu esential in clasificarea unui autor este limba in care scrie, nu faptul ca e femeie, homosexual sau catolic… Limba mea este limba romana, m-am format si „deformat” in cultura romana. Sigur, au trecut 20 de ani de cind nu mai sint acolo, ma aflu in orasul pe care eu il numesc „capitala DADA a exilului” (New York – n.r.). Nu stiu, n-am ajuns inca, dar s-ar putea in curind sa ajung si la punctul in care ma voi prezenta drept scriitor american de limba romana. Sint nascut, de asemenea, intr-o familie evreiasca, iar destinul, in biografia mea, are accente evreiesti semnificative. Toate astea fac impreuna ceea ce sint… Dar, pina la urma, rezultatul ultim al biografiei unui scriitor il reprezinta fraza sa, propozitiunea pe care o lanseaza, stilul si vocea lui, felul in care orinduieste cuvintele.
Prin extensie, se poate spune ca acesta este si un premiu acordat limbii romane, culturii romane?
Ar trebui sa fie. Stiu ca este ceva care nu convine foarte bine unei anumite parti a lumii literare bucurestene, care ar vrea ea sa stabileasca pe cine reprezinta Romania. Dar daca vrei sa fii reprezentat in strainatate, trebuie absolut sa dai si o voce strainatatii insesi, sa aleaga ea pe cine crede, nu doar pe cine cred cei care, stiu eu, semneaza diplomele de talent la Bucuresti. Cred ca este si o onoare, si o recunoastere facuta literaturii romane. Peste tot, in toate cronicile si articolele din Franta, care au fost multe si elogioase, sint numit – cum si sint – scriitor roman.
Cum ai fost primit de catre francezi?
Primirea, cea din presa, a cartii a fost spectaculoasa. Au fost foarte multe cronici extrem de favorabile si nu ma asteptam, o spun sincer, la o asemenea unanimitate de elogii. Chiar daca n-ar fi fost si premiul, care a incununat si stabilizat acest consens, doar aceste recenzii ar fi situat oricum cartea intr-un anumit loc de mare atentie literara. Venind si premiul, lucrurile s-au amplificat, deci consider ca francezii m-au primit foarte bine. M-au primit si cu o vreme superba, ceea ce nu stiu daca e doar hazard sau contine si un semn magic…
Cum e receptionat un asemenea premiu in Statele Unite? Este el receptionat, in primul rind?
Nu, nu exista aproape nici o atentie in Statele Unite acordata premiilor din Europa, nu au absolut nici un fel de ecou sau de rezonanta in America. Singurul care este mentionat si se bucura de o anumita publicitate este Premiul Nobel. Dar acesta nu mai e un premiu european, e unul mondial si de mare iradiere – fara sa discutam criteriile sau valoarea premiantilor acum. Este totusi premiul cel mai prestigios si despre Nobel se discuta mai mult. Toate celelalte premii literare europene, si chiar Premiul Uniunii Scriitorilor din Bucuresti, nu au nici un fel de semnificatie.
Pamuk te-a precedat la Medicis si anul acesta a luat Nobelul…
Da, e adevarat – si a fost anul trecut invitatul meu la curs.
Ai fost invitat sa tii vreun curs in Romania?
Asta e o intrebare provocatoare. Nu, nu am fost invitat.
(Interviul a fost difuzat de Radio Europa Libera)