In Romania insa, aceste probleme care, aparent, sint consecinte ale crizei economice, nu au facut decit sa se perpetueze la adapostul crizei si sa se desfasoare mai relaxat pentru patronii de presa. De parca nu ar fi fost suficient, presa a incasat numeroase lovituri chiar de sus, de la autoritati. Presedintele Statului insusi, prin diverse declaratii, a contribuit intr-o buna masura la discreditarea presei si la punerea in derizoriu a muncii jurnalistilor.
O propunere aprobata tacit
Cea mai recenta lovitura, care ar putea avea consecinte extrem de grave, a primit-o presa din Romania chiar zilele trecute, cind Camera Deputatilor a adoptat propunerea legislativa prin care se elimina obligativitatea taxei pentru serviciile televiziunii publice (pentru radiodifuziune taxa este pastrata in textul legii). Propunerea legislativa este acum la mina camerei decizionale, a Senatului, iar principalele organizatii de media – Centrul pentru Jurnalism Independent, ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei, Federatia Romana a Jurnalistilor Mediasind – solicita respingerea acestui proiect de lege.
Propunerea legislativa a fost aprobata tacit, in lipsa dezbaterilor care ar fi trebuit sa aiba loc in cele 45 de zile – care au expirat pe 5 februarie – cit a stat in Camera. Motivele initiatorilor acestei legi sint, daca nu periculoase prin populism, de-a dreptul rizibile si cauzate de dezinformare. Printre altele, se arata ca televiziunea publica primeste bani de la bugetul de stat, iar taxa TV ar constitui o taxa dubla. Realitatea este alta: potrivit legii, banii de la buget care sint destinati atit televiziunii publice, cit si radiodifuziunii sint limitati si au destinatie foarte precisa: ei nu pot fi folositi decit pentru plata „statiilor de emisie, a radioreleelor si a circuitelor video si fonice“. Fondurile ajung astfel la Societatea Nationala de Radiocomunicatii.
Un alt argument in favoarea eliminarii taxei tv este ca „numarul posesorilor de receptoare de televiziune s-a redus considerabil“ ca urmare a distribuirii pe internet a programelor tv. Datele privind consumul de televiziune contrazic insa argumentul politicienilor, sustin cele trei organizatii de media. Acestea citeaza studiul EUMAP privind televiziunea in Romania, potrivit caruia numarul consumatorilor tv a crescut de la 17,8 milioane in 2008 la 18,6 milioane in 2009 si 19,4 milioane in prima parte a anului 2010.
Ce inseamna daca acest articol 40 din Legea 41/1994 privind organizarea si functionarea Societatii Romane de Radiodifuziune si a Societatii Romane de Televiziune ar fi modificat in sensul celor aratate mai sus? Televiziunea publica ar fi condamnata, intrucit ea depinde de veniturile din taxa tv pentru a-si produce programele. Organizatiile de media care semneaza apelul catre Senat sint de parere ca existenta televiziunii este pusa in pericol, ceea ce afecteaza dreptul constitutional la informare al oricarui cetatean roman.
Romania, pe un loc codas in clasamentul tarilor cu presa libera
Pentru a ramine in zona libertatii presei, Romania si-a pastrat in 2010 un loc codas in clasamentul Reporters sans frontières al tarilor cu presa libera. In cadrul unei dezbateri care a avut loc pe 4 februarie la Bucuresti, secretarul general al Federatiei Internationale a Jurnalistilor, Aidan White, a atras atentia ca este inacceptabil faptul ca mass-media in Romania au fost identificate de CSAT (Consiliul de Aparare al Tarii) ca reprezentind o posibila amenintare la siguranta statului: „Acest lucru este neconstitutional, este impotriva drepturilor omului, incalca libertatea de exprimare. E inacceptabil ca o politica nationala sa identifice jurnalismul drept o amenintare la adresa sigurantei nationale. Ceea ce ma ingrijoreaza este ca s-a intimplat intr-un mod firesc, ca si cum asa ar fi trebuit sa stea lucrurile“. Aidan White a acuzat si faptul ca prim-ministrul Emil Boc a refuzat sa se intilneasca pentru discutii cu reprezentantii Federatiei Internationale a Jurnalistilor si ai Federatiei Europene a Jurnalistilor, desi aceasta din urma organizatie va intocmi un raport, in calitate de raportor oficial pe probleme de mass-media, un raport care va fi inminat Organizatiilor Natiunilor Unite, Consiliului Europei, Parlamentului European si Comisiei Europene.
Aidan White s-a referit si la serviciile publice de radio si televiziune. Din punctul sau de vedere, „sprijinul financiar este esential. Presa trebuie sa serveasca interesul public. Trebuie sa reconstituim respectul pentru mass-media. Jurnalistii sint profesionisti independenti, nu functionari publici. Datoria lor este fata de oamenii pe care ii slujesc, nu fata de angajator“.
In concluzie, anul 2011 nu a inceput tocmai bine pentru presa din Romania. Si Ioana Avadani, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, la dezbaterea din 4 februarie spunea ca „nu ne putem preface ca totul este in regula cu noi, nu putem ascunde la nesfirsit lucrurile neplacute sub pres“.