Astfel, doar 19% dintre proiectele cu finantare nerambursabila au fost realizate cu fonduri europene, arata „Studiul privind nevoile de finantare a operatorilor culturali“, care a vizat 151 de respondenti. Cele mai multe dintre organizatiile de cultura s-au bazat pe sponsorizari interne (69%), donatii si fonduri de la bugetele locale. In aceste conditii, sumele accesate au fost in majoritate foarte mici. 44% dintre proiecte au avut un buget de pina in 5.000 de euro si numai 11% au folosit fonduri de peste 50.000 de euro. „O scurta incursiune in tipul proiectelor finantate in domeniul culturii, prin intermediul programelor operationale in Romania, releva faptul ca acestea au fost axate preponderent pe dezvoltarea infrastructurii culturale, infrastructura detinuta de regula de autoritati publice sau de institutii de cult“, sustine Asociatia Operatorilor Culturali din Romania.
Aspecte care tin de stimularea creativitatii si a creatiei contemporane in domenii cum sint artele spectacolului (teatru, muzica, dans), artele vizuale, arhitectura, designul, patrimoniul imaterial, educatia culturala, interventia culturala nu au facut obiectul acestor finantari. „Principalele surse de finantare pe care operatorii culturali din Romania le pot accesa pentru aceste domenii sint reprezentate de programele de finantare nationale, care nu sint de natura sa stimuleze o viziune pe termen mediu sau lung a organizatiei. Durata proiectelor in acest caz este limitata la citeva luni, maxim un an (spre exemplu, in sesiunea I de finantare pe anul 2013 a Administratiei Fondului Cultural National, proiectele pot avea o durata de pina la 6 luni), fapt care necesita an de an eforturi sustinute din partea operatorilor culturali de a realiza aplicatii, fara certitudinea ca vor cistiga o noua finantare pentru continuarea proiectelor. Situatia este similara si in cazul proiectelor finantate de Institutul Cultural Roman sau Ministerul Culturii“, arata studiul.
Birocratia omoara creativitatea
Operatorii culturali au reclamat perioada scurta de implementare a proiectelor finantate din fonduri de la bugetul de stat si ca se restrictioneaza accesul anumitor operatori culturali si al proiectelor (festivaluri, concursuri) care se desfasoara in prima parte a anului si nu pot fi finantate intrucit nu se incadreaza in termenele AFCN. De asemenea, calendarul acestor finantari nu este adecvat domeniului artelor spectacolului pentru proiectele care vizeaza punerea in scena a unor creatii, intrucit 15 noiembrie – termenul de finalizare a proiectelor la AFCN – reprezinta inca perioada de inceput a stagiunii.
Cele mai mari dificultati pe care le-au intimpinat operatorii culturali in obtinerea de fonduri s-au referit la procedurile birocratice – 72% au reclamat acest aspect – asigurarea cofinantarii, lipsa de informatii, de parteneri si de resurse umane, increderea scazuta in organismele publice care gestioneaza fondurile la care au acces operatorii culturali.
Problemele pe care le-au semnalat operatorii de cultura consultati in cadrul cercetarii se refera la deficiente de functionare a sistemului de finantare a culturii. „In lipsa unui cadru financiar formal si functional, operatorii culturali se vor afla, in continuare, in imposibilitatea de a formula proiectii financiare si de activitate pe o perioada de 3 sau 5 ani“, este una dintre concluziile AOCR. Studiul a fost realizat intre septembrie 2012 si februarie 2013.
Nici in Europa nu e mai bine
Situatia operatorilor culturali nu este mai buna nici la nivel european. In noiembrie 2011, Comisia Europeana a facut publica initiativa „Europa Creativa“, un program comunitar de sprijinire a culturii pentru perioada 2014-2020. „La baza acestui program se afla un studiu care arata ca majoritatea organizatiilor culturale chestionate nu aveau planuri financiare de dezvoltare. Potrivit rezultatelor de evaluare, 22% dintre respondenti nu aveau un plan economic sau financiar, 53% prezentau previziuni economice doar pentru un an, in vreme ce doar 4% declarasera ca aveau proiectii financiare pentru urmatorii 5 ani“, potrivit Asociatiei Operatorilor Culturali din Romania. Acest studiu releva ca, si in restul Europei, cea mai importanta sursa de obtinere a fondurilor este autofinantarea, urmata de imprumuturile bancare, accesarea de granturi nerambursabile ocupind ultimul loc.
Asta in conditiile in care, prin programul „Europa Creativa“, se doreste pentru perioada 2014-2020 ca 300.000 de artisti si profesionisti din domeniul cultural si activitatea lor sa primeasca finantare pentru a ajunge la noi categorii de public in afara propriilor tari; peste 1.000 de filme europene sa primeasca sprijin pentru distributie, care sa le permita sa fie vizionate in intreaga Europa si in lume; cel putin 2.500 de cinematografe europene sa beneficieze de finantare care sa le permita sa se asigure ca cel putin 50% dintre filmele pe care le difuzeaza sint europene; peste 5.500 de carti si alte opere literare sa beneficieze de sprijin pentru traducere, permitind cititorilor sa se bucure de ele in limba lor materna; mii de organizatii culturale si profesionisti sa beneficieze de formare pentru acumularea de noi competente si pentru consolidarea capacitatii lor de a lucra pe plan international; sa se poata ajunge la cel putin 100 de milioane de persoane prin proiectele finantate prin program, conform AOCR. Pentru aceste obiective, Comisia a propus un buget de 1,8 miliarde de euro, dintre care 900 de milioane de euro sint destinate sa sustina sectorul cinematografic si al audiovizualului si aproape 500 de milioane de euro ar fi alocate culturii.