Multa vreme am crezut ca nu m-a nascut mama cu vreo sensibilitate aparte pentru teatru. Pina cu ceva ani in urma, singura piesa care imi placuse a fost una de la o serbare de scoala, in care eu jucam rolul lui Catalog Imparat, cu o coroana de staniol pe cap, acoperit cu o mantie facuta dintr-o perdea rosie, iar colegii mei de clasa […]

Stimate domnule redactor-sef, draga George,

M-am apucat eu acum sa-mi scriu "materialul" de fata, cu gindul sa ti-l vind pe post de articol, dar ma tem ca degeaba o fac. Cred ca nu mai ajunge la timp la redactie. Cu citeva zile mai devreme, ti-am spus ca ti-l trimit tocmai de la Lisabona, unde am venit pentru festivalul […]

Ma gindeam ca am material de vreo zece articole dupa o saptamina petrecuta la Lisabona, dar pus in situatia de a ma restringe la trei mii de semne imi dau seama ca nici nu stiu de unde si cum sa incep. Cred ca a fost cea mai intensa perioada din viata mea, daca iau in calcul "bombardamentul" de imagini diferite – fiecare stirnindu-mi […]

Aveam un vecin – Arbiru, am mai amintit de el in articolele mele – care, ori de cite ori se imbata, trecea drumul si venea la mine cu o sticla de vin in mina si ma intreba cite parale face viata unui om. La vremea aceea nu prea intelegeam bine ce se astepta sa-i raspund, nu aveam curajul sa-mi masor intelepciunea cu a lui si nici […]

Vad ca, asa cum un necaz nu vine niciodata singur, si lucrurile bune pot da buzna peste tine. Numai ca, daca te ingramadesc cu asupra masura, la un moment dat nici nu mai stii ce sa crezi despre ele. Si uite ca am ajuns – "Te-ai ajuns, Lazarescule!", imi zic unii – in situatia de a avea o agenda concreta, incarcata cu iesiri in […]

Oricit de Proust n-ai fi, peste o mica madlena care sa-ti rascoleasca trecutul tot dai la un moment dat. Fie ca-i inlocuita de un baton de ciocolata din lapte praf, fie ca-i un brifcor, o bomboana-pietroi din aceea de cacao de pe vremea lui Ceausescu, o placinta cu mere, o inghetata vafe etc., efectul poate fi tot acelasi: papilele […]

As fi vrut sa va povestesc cum a fost la Viena si la Timisoara, dar imi pare ca v-ati plictisit deja de relatarile mele de calatorie. Hai sa ma fac util, eficient, si sa dau citeva sfaturi practice unor oameni aflati la mare cumpana. De ani buni, ma amuza si ma intriga in egala masura limbajul de lemn care circula pe piata locurilor […]

Exceptind gradinita si vreo doua clase din primara, nu cred sa fi avut o pasiune aparte pentru cartile cu poze. Am trecut destul de repede de hopul imaginilor frumos colorate, oferite pe tava, preferind buchiile negre, pe fond alb, care ma implicau in lectura, imi stirneau propria imaginatie. Era suficient sa citesc in povestile noastre […]

Recunosc cinstit: am inceput sa invidiez o multime de orase din Romania. Daca e sa dau cel mai recent exemplu, mi se inverzeste inima de invidie cind ma gindesc la TIFF-ul de la Cluj. Timp de o saptamina, m-am si enervat sa deschid televizorul, sa citesc ziarele, sa aflu ca publicul clujean s-a batut pe bilete la cinema, ca a avut […]

Una dintre cele mai mari bucurii din copilaria mea era "trasul cu masina". Aveam rude care veneau cu Dacia pe la noi, iar la plecarea lor nu pierdeam niciodata momentul sa ma lipesc de ele si de masina lor, ca sa "ma trag" cite trei-patru kilometri in afara satului. Apoi ma intorceam pe jos, ca prostul, incintat de o asa isprava. […]