Pentru ca oricum as vorbi despre Tirgul de Carte de la Frankfurt, 2006, tot voi ajunge la programul dedicat literaturii romane, las de la bun inceput orice retinere deoparte, mergind direct la subiect. Cred ca a fost cea dintii prezenta romaneasca la Frankfurt Buchmesse in care s-a vizat, intr-un mod coerent si organizat as spune, […]
Am sa incep cu sfirsitul: ultima zi a Frankfurtului. Picioarele dor ca dupa un antrenament facut cu nationala de hochei, miinile, la fel. Totusi, am alergat la standurile anglo-saxone, unde se anuntase "vinzare" dupa ora 2 a ultimei zile. Si am facut-o: un album care in librariile autohtone urca pina la 5-6 milioane ajungea la vreo […]
Un editor (de orice natie ar fi el) care merge la Tirgul de Carte de la Frankfurt seamana suspect de mult cu cineva care se duce, la sarbatorile importante, sa ia masa cu o ruda bogata si in virsta pe care spera sa o mosteneasca. Pentru ca, dincolo de valoarea sa culturala implicita, un eveniment de felul acesta este, in primul rind, […]
Pentru un pedestras care n-a mai vazut in viata lui o desfasurare de forte ca la Frankfurt, unde armata lui Gutenberg, insotita pe flancuri de divizia ebook si regimentele audiobook, a atacat naprasnic si concentric, precum puscasii marini, prima reactie e sa amuteasca naucit si sa se mire ca prostu-n tirg. Daca nu e chiar Švejk-Švejk, […]
"A fost un tirg care a functionat", a spus seful de marketing Thomas Minkus, la finalul editiei din acest an a Tirgului de Carte de la Frankfurt. Am putea imprumuta ceva din pragmatismul germanului atunci cind ne prezentam la cel mai mare tirg de carte din lume, un loc unde business-ul este obiectivul principal al editorilor din cele […]
Inainte sa ne porecleasca altii, noi insine ne dam mai intii porecle. Ei bine, nu imi mai aduc aminte de poreclele mele din copilarie, daca voi fi avut asa ceva. Mi-aduc aminte insa ca, prin clasa a douasprezecea, m-am poreclit Nanuc, de la un documentar despre eschimosi care infatisa viata unui bastinas numit Nanuc. Mi s-a parut […]
Dintotdeauna voievozii, mai putin sotiile lor, lucru explicat de existenta legii salice in principatele romane si apoi in regatul roman, au avut porecle. Unele oficiale, pe care le-au agreat si carora propaganda oficiala a ales sa le lege de numele lor, "cel mare", "viteazul", "inteleptul", altele mai putin agreabile, legate de vreun […]