Dupa Fight club (1996) si Supravietuitorul, scriitorul Chuck Palahniuk publica in anul 1999 romanul Monstri invizibili. Naratoarea este Shannon McFarland, alias Daisy St. Patience, o tinara frumoasa care duce viata unui manechin ideal. Nu-i lipseste nimic: are o cariera, un iubit, o prietena de incredere, dar toate acestea abia o […]
Ma duc cu var'miu la Bucuresti, la un concurs de karate, c-am facut karate amindoi cind eram la scoala, si-am pastrat legatura cu clubul. Antrenorul s-a bucurat ca ne-am intors, ne-a luat cu el... Am cistigat o medalie pe echipe. Am lasat o buna impresie. M-am lipit si de-o tipa. In ultima zi – seara aveam tren spre casa – mi-am […]
De obicei, bunicile spun povesti. Tot de obicei, povestile inseamna frinturi de biografie, istorii spuse fara "a fost odata" si, de cele mai multe ori, fara "au trait fericiti pina la adinci batrineti". Origini pierdute in timp, razboaie, iubiri, dezamagiri, inceput de secol XX, drumuri si regasiri. In loc de ilustratii, fotografii […]
De-abia acum reusesc sa-ti raspund, cind tu ai scapat de sunetele pikamerelor electorale si alergi zglobiu prin Tirgul de Carte de la Londra. Sper sa cumperi toate copyright-urile pe care ti le doresti, iar cind te intorci, vorba bancului rusesc, "ia Idiotul cu tine, ca sa nu ne plictisim in tramvai", ca pe aici e mare repetitie electorala. […]
Nu stiu cine imi zicea ca Posta Romana s-a rebranduit, s-a reorganizat, s-a eficientizat. O fi asa, n-o fi asa? Mi-ar placea sa fie. Cred ca i-ar placea si ei. Postei. Dar hai sa vedem, sa analizam... Am doua momente memorabile cu Posta, din care, daca le pun cap la cap, nu stiu daca pricep ceva.
1) Acum vreo doua luni am […]
1) Acum vreo doua luni am […]
Romanica are un mecanism special de produs guru. Iar ultimul guru electronic al patriei se numeste Ioana Maria Vlas. Domnia sa a ajuns, in ultimele saptamini, vedeta rivnita de toti moderatorii de talk-show-uri. Rivnita, curtata, alintata. "Mama FNI" a iesit din inchisoare si a primit liber la vorbitor. Este absolut uluitoare atitudinea […]
La Dolhasca in primii ani, umblam cu o sareta prin satele comunei, cea mai mare din judetul Suceava... Invatasem sa strunesc singur iapa blinda, cu ochii langurosi, parca indemnindu-ma la pacate nelumesti, cu crupa imbietoare, saltata in trapuri dumnezeiesti, coada nervoasa, aruncata dulce in parti, ca sa-i apere misterul de mustele […]
De curind mi s-a intimplat urmatorul lucru: mergind pe drumul spre casa parintilor mei, dar pe un drum mai singuratic si salbatic, chiar daca prin spatele unor blocuri tipic comuniste, am gasit pur si simplu, cazuta pe jos, o pana ciclamen de pasare. De gaina, rata, gisca nu era. De porumbel, vrabie ori turturea nu era. Nu era nici […]