Dupa ce Miluta Jijie, managerul Memorialului Ipotesti, i-a intampinat pe oaspeti in „templul poeziei romanesti“, Monica Joita, de la Directia Diplomatie Publica, Culturala si Stiintifica din cadrul Ministerului Afacerilor Externe Romania, si Ezio Peraro, directorul Institutului Italian de Cultura Bucuresti, au deschis, alaturi de organizatori, evenimentul. „Imi castig painea incercand sa promovez cultura si limba italiana in strainatate, in cazul acesta in Romania. Vizita mea aici, in locul care a dat nastere poetului cel mai important al Romaniei, Mihai Eminescu, aduce un pic a pelerinaj, un pelerinaj in onoarea culturii romane si dedicat unui mare poet roman, care printre altele a fost studiat si de foarte mari cercetatori italieni“, a spus Ezio Peraro. Acesta a adaugat ca, din pacate, Eminescu, prin melodia poeziei sale, nu a putut fi cateodata tradus in limba italiana, subliniind astfel efortul traducatorilor de a reda in alte limbi nu doar versurile poeziilor, ci si muzicalitatea acestora. Acesta a mai spus ca a gasit asemanari intre poezia lui Mihai Eminescu si o apreciata poetesa italiana care a murit de curand, Alda Merini. „Existenta lor este oarecum asemanatoare pentru ca au suferit foarte mult, iar din aceasta suferinta s-au nascut lucruri de o mare intensitate si profunzime“, a precizat directorul Institutului Italian de Cultura Bucuresti, spunand ca isi doreste ca astfel de evenimente sa se desfasoare mai des in viitor, pentru ca cele doua culturi trebuie promovate in ambele tari, „mai ales dinspre Romania inspre Italia“.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Poeziei, a fost inaugurata sectia de carte in limba italiana din cadrul Bibliotecii Nationale de Poezie de la Ipotesti. Alexandru Iacob, presedintele Asociatiei „Romeni i Moldavi in Veneto“, a povestit despre experienta emigratiei in Italia si diferentele pe care le-a observat acolo in ce priveste sectorul cultural. „Trebuie sa recunosc o diferenta mare intre cultura si civilizatia italiana si cea romana, in favoarea celei dintai“, a spus acesta. „Dar sunt mai putin deprimat cand stiu ca partida se joaca inca si sper sa egalam“, a continuat. Alexandru Iacob a comparat cele doua lumi folosind principiul vaselor comunicante, vase intre care insa exista dopuri, reprezentate de prejudecata, lipsa a mecanismelor, a informatiei sau de indiferenta. Acesta a spus ca prin activitati precum inaugurarea sectiei de carte in limba italiana de la Ipotesti isi doreste sa desfunde cat mai multe brate dintre cele doua vase comunicante care sunt cultura italiana si cea romaneasca.
Poezie si traducere
Dan Lungu, directorul Muzeului Literaturii Romane Iasi, a vorbit despre rezidentele FILIT pentru traducatori straini, subliniind accentul pe care Festivalul International de Literatura si Traducere Iasi, al carui manager este, il pune pe traducere si traducatori. „Pentru a ne onora aceasta promisiune de festival si de traducere, organizam aceste rezidente FILIT pentru traducatori straini. Anul trecut am avut prima editie a rezidentelor, anul acesta o lansam pe a doua. Acordam sase burse pentru traducatori straini, doua la Ipotesti, doua la Iasi si doua la Vatra Dornei, iar in acest an ni s-a alaturat si Muzeul din Braila, fiindca sunt interesati sa aduca traducatori pentru Panait Istrati“, a spus Dan Lungu, explicand ca textele traduse cu ocazia acestor rezidente sunt in cea mai mare parte publicate la editura muzeelor literare, carti cu care se merge apoi la targurile internationale de profil. „Chiar in aceste zile ne aflam cu cateva carti traduse in limba franceza la Targul de Carte de la Paris“, a completat directorul Muzeului Literaturii Romane din Iasi, adaugand ca, in scurt timp, vor pleca in Bologna cu carti pentru copii scrise de Ion Creanga si traduse in limba italiana.
In cadrul mesei rotunde „Poezie si traducere“, moderata de scriitoarea si traducatoarea Irina Turcanu, Monica Joita de la Ministerul Afacerilor Externe si traducatorii Stefan Damian din Romania si Clara Mitola din Italia au vorbit despre problemele cu care se confrunta acestia in momentul in care se intalnesc cu un scriitor mai dificil, despre ce se propune pietei straine, diferentele dintre traducerea poeziei si cea a prozei si rolul traducerii ca punte intre culturi. „Primul obstacol de care ar trebui sa tinem cont cand alegem ce urmeaza sa traducem e cat ar putea vinde. Nu traducatorul isi pune aceste probleme, ci editorul, si de aceea multi traducatori tind sa traduca proza“, a spus Clara Mitola, povestind insa ca ea a tradus mai mult poezie, considerand ca proza „nu iti ofera spatiu“. „Fata de proza, poezia trebuie s-o simti, ori o simti in oase, ori n-o vei traduce niciodata bine. Si proza iti permite unele libertati, dar poezia e o chestiune de sentiment“, a continuat aceasta.
Traducatorul Stefan Damian a vorbit despre relatiile romano-italiene din secolul XX si incercarile de promovare ale celor doua culturi in ambele tari. „Daca sunt scriitori si cercetatori romani interesati sa sustina cultura italiana, a fost nevoie sa vina Primul Razboi Mondial si mai ales sa fie castigat acest razboi ca, dupa infiintarea unor institute de cultura in Italia, literatura romana sa fie propusa publicului italian“, a povestit Stefan Damian, spunand ca acest lucru s-a intamplat mai ales in centrul tarii si subliniind ca si atunci se publica mai mult proza.
Ziua de 21 martie a continuat cu recitaluri de poezie ale poetilor romani si italieni prezenti la eveniment, momente de muzica la chitara, acordeon si pian si cateva scurte bucati de teatru. Evenimentul, organizat de Memorialul Ipotesti – Centrul National de Studii Mihai Eminescu, alaturi de Muzeul Literaturii Romane din Iasi si Asociatia „Romeni i Moldavi in Veneto“, a gazduit recitaluri de poezie si chitara si la Iasi si Suceava, in zilele de 22 si 23 martie.