Am tradus, e drept, poezie americana si citeva interviuri cu scriitori americani, dar am facut-o, in general, pentru placerea mea si urmind sfatul lui Eliot pentru tinerii poeti, de a invata imitind si, mai ales, traducind poezie. Unul dintre cei pe care i-am tradus cu mare placere a fost Charles Bukowski, cred ca mi s-a si potrivit, probabil ca si ceea ce scriu seamana, pe alocuri, cu textele lui (deci are dreptate Costi Rogozanu cind spune ca tot inventez roata poeziei americane; cunoaste el, insa, o literatura contemporana mai bogata decit cea americana, adica un loc mai bun din care sa putem fura?).
Cu doua luni in urma i-am propus lui Bogdan Stanescu sa scoatem o antologie Bukowski – una de texte erotice – si lui i-a placut ideea. Cartea se va numi, probabil, Dragostea e un ciine venit din iad. Nu stiu exact cit timp imi va lua, sa traduci poezie e un pic mai delicat decit sa traduci proza, unde poti sa marsaluiesti, zi de zi, traducerea poeziei tine un pic si de inspiratie, iar Bukowski, desi pare simplu, e, de fapt, in poezie, al dracului de dificil – o singura nota falsa daca scapi si s-a terminat. N-o sa ajung, clar, sa-mi cistig existenta din asa ceva, si nici nu vreau – eu as vrea sa mi-o cistig scriindu-mi propriile carti, dar astea-s, deja, ci numai basne…