Desi nu o spune direct, George Plesu, organizatorul Noptii Albe a Galeriilor din Iasi, crede ca a fost o aliniere a stelelor care a permis ca acest eveniment sa prinda viata in capitala Moldovei. Totul a mers bine, explica acesta, de la vremea buna care le-a permis miilor de ieseni sa iasa din casa si sa faca Iasul cel mai de succes oras, dupa Bucuresti, care a organizat un astfel de eveniment, pana la sprijinul nesperat al Primariei, al zecilor de voluntari si rezultatul zecilor de ore de munca in conceperea unui proiect ce a ajuns sa fie finantat din fonduri nationale pentru proiecte culturale. „Am fost intrebati: «Domnule, dar care e conceptul acesta, pentru ce militeaza festivalul?». Raspunsul meu a fost mereu ca nu e, sau nu e doar pentru un public iubitor de arta, ci mai degraba pentru ceilalti, care au, poate, o reticenta in a vizita expozitii, dar si alte spatii sociale, pe care nu si le asuma pentru ca se simt inadecvati, ca le lipsesc anumite cunostinte, ca nu au manifestat neaparat un interes in zona asta si ca le lipseste un ABC pentru a se putea descurca. Oamenii au ridicat aceste bariere invizibile si am vrut sa le dam deoparte ca sa poata veni, sa viziteze aceste spatii cu familiile si sa se obisnuiasca cu ele“, explica George Plesu.
Peste 3.000 de vizitatori
Conceptul Noaptea Alba a Muzeelor din Iasi a insemnat, in cifre, peste 3.000 de vizitatori in cele sase ore in care galeriile capitalei Moldovei si-au deschis portile pentru curiosi, de la 19.00 la 01.00. Au existat patru expozitii special pregatite pentru eveniment, gazduind exclusiv lucrari ale unor artisti ieseni, gazduite in spatii care nu sunt tocmai in drumul de zi cu zi al unei persoane care alege sa-si petreaca noaptea de vineri in oras. De aceea organizatorii s-au declarat surprinsi de numarul declarat a fi foarte mare de vizitatori. Cele patru expozitii au fost gazduite de Borderline Art Space, Galeria apARTe, Galeria Meru si Galeria Th. Pallady. In noaptea de 30 septembrie au fost deschise in total noua galerii, ca si peste 30 de ateliere ale artistilor vizuali si designerilor, cat si un hub creativ – la Hubrica, in zona Carrefour Era. De 20 de ani nu au mai fost deschise atelierele artistilor, iar organizatorii spun ca de fapt cel mai mare succes a constat in acest lucru – deschiderea unei ferestre catre lumea considerata a fi inchisa, elitista si exclusivista a artei contemporane. Ca numar de vizitatori, galeriile de pe strada Lapusneanu, destul de bine cunoscute, au primit circa 2.200 de persoane, iar la atelierele de pe aceeasi strada cam 650. La Meru au fost intre 700 si 1.000 de persoane, volumul de vizitatori incurcand socotelile voluntarilor, in timp ce la apARTe si Hubrica in jur de 6-700 fiecare, iar la Borderline cam 300. Ca sa navigheze de la o galerie la alta, dintr-o colt intr-altul al Iasului, vizitatorii s-au ghidat dupa o harta tiparita pe format A3, pe-o hartie de calitate, ce te imbie sa n-o arunci, una dintre inovatiile in promovare ale evenimentului. Pentru a evita tiparirea de fluturasi care erau bantuiti de riscul de a fi aruncati la primul cos de gunoi, organizatorii au optat pentru tiparirea unei harti intr-un format atractiv si de calitate, care sa fie pastrata si dupa finalul evenimentului. „Galeriile de pe Lapusneanu sunt cumva incetatenite intre cei care vor cat de cat sa vada expozitii, dar am avut galeria Universitatii de Arte, care, nefiind la strada, nu are un trafic constant si ca sa ajungi acolo trebuie sa faci un mic efort – si care a fost vizitata. Borderline la fel. Credem ca evenimentul a pus pe harta niste spatii pe langa care oamenii treceau, pe care le stie toata lumea, dar si care sunt mai greu de gasit si speram ca vor avea, pe viitor, parte de mai multa vizibilitate odata ce au fost acum expuse. Oamenii nu prea au aruncat hartile date de noi, nu le-am vazut la gunoi; am vrut sa facem un material de calitate care sa poata fi pastrat, sa nu fie de uz unic“, a explicat George Plesu.
Iasul si-a cautat propriile fonduri
Desi evenimentul se desfasoara de zece ani in toata tara, aceasta a fost prima editie organizata la Iasi, iar intregul „tavalug“ derulat de Asociatia Culturala AltIasi, in fruntea careia se afla George Plesu, a pornit de la un telefon de la Bucuresti in urma caruia a fost intrebat daca nu ar vrea sa se ocupe de editia din Iasi a Noptii Albe a Galeriilor. „Am spus ca e o idee care suna foarte bine, dar ce resurse mi se pun la dispozitie? In afara de identitate, nimic. Spre exemplu, Bucurestiul a avut ca finantare finala enorm de mult, cel putin de zece ori mai mult. A fost si un sponsor principal, BRD, iar toata finantarea acestora a mers la Bucuresti si in infrastructura nationala, cum este site-ul, insa la Iasi nu a ajuns un singur leu. Toti banii i-am strans noi si de aceea am fost reticent la inceput“, a declarat George Plesu. In momentul in care a primit propunerea, a gandit un concept, alaturi de cativa colaboratori apropiati, cu care a aplicat pentru un proiect national de finantare a initiativelor culturale. Au obtinut o finantare de 75.000 de lei, iar Primaria a cofinantat proiectul cu inca 18.800 de lei, in conditiile in care au fost depuse 200 de proiecte si au castigat 20.
Proiectul a fost unul care a presupus promovarea exclusiva a artistilor ieseni si oferirea unor sume pentru ca acestia sa poata realiza lucrari, in conditiile in care munca le este adesea subfinantata. Astfel, cele patru galerii facute special pentru Iasi vor fi transportate in tara dupa ce vor mai ramane expuse doua saptamani – trei dintre ele vor merge la Baia Mare, iar una la Craiova. „Nu am vrut sa ajut orase precum Clujul sau Bucurestiul, unde sunt mii de evenimente, ci unele cu mai putine astfel de manifestari, in care expozitiile sa aiba un impact mai mare asupra vietii culturale. Am ales orase la fel ca Iasul – subfinantate din punct de vedere al vietii artistice. Daca ne uitam la dimensiunea finantarilor pe proiecte culturale la Iasi, vedem ca nu ajungem, pentru productie, la cifre de genul acesta“, a spus George Plesu.
Una dintre pietrele de temelie ale conceptului a fost ca toti artistii care isi depun proiectele sa fie numai din Iasi, iar artistii ieseni sa fie platiti pentru munca lor. Cele patru expozitii ce vor ajunge la Baia Mare si la Craiova au tratat exclusiv arta contemporana, nefiind doar medii clasice, precum pictura sau sculptura, ci si fotografie sau instalatie, in timp ce atelierele deschise pentru artisti au avut stiluri diverse. Astfel, pentru realizarea lor au fost contractati artisti ieseni sub 45 de ani si care, conform organizatorilor, nu au acces la astfel de finantare publica. Pentru transparenta, au fost adusi trei curatori romani, din Iasi si din tara, si unul strain, care au avut „libertate totala sa sugereze un concept si au avut un buget pe galerie de 10.000 de lei“.
Insa George Plesu spune ca, de departe, unul dintre cele mai importante roluri in intreaga manifestare desfasurata la Iasi l-au avut voluntarii – tineri entuziasti care au venit in general din zona social media, fiind semnate 90 de contracte de voluntariat si fiind prezente peste 70 de persoane in noaptea manifestarii pe strazile din Iasi. Ei au fost cei care au impartit cele 12.000 de harti cu toate zonele implicate in evenimente si tot ei au adus vizitatorii – pentru ca doar panourile, Facebook si tramvaiele cu mesaje nu ar fi fost de ajuns. Organizatorii spun ca dintre voluntari au remarcat ca tineri care au parut „caliti“ in astfel de evenimente, care au mai fost voluntari in trecut la alte manifestari si care si-au dat seama ca „daca ei nu se implica sa faca ceva pentru oras, o sa le fie greu sa stea pe margine, sa arate cu degetul si sa spuna ca nu a mers“. „Tinerii acestia iti dau speranta, pentru ca trebuie sa te intereseze capacitatea orasului de a-si pastra tinerii cu potential aici. Eu nu vreau sa traiesc in alt oras si vreau sa colaborez, aici, cu oameni valorosi. Din pacate insa, acestia pleaca in ultimii ani spre Cluj sau Bucuresti, ca sa nu mai vorbim de exodul mare spre studii in tarile din vest. Ca societate, cred ca nu reusim sa ne coagulam in jurul unor proiecte strategice – de aceea am si pierdut in unele competitii –, avem o capacitate redusa de a trece peste orgolii marunte si de a lucra impreuna la proiecte care sa promoveze Iasul“, a adaugat George Plesu. De altfel, la finalul evenimentului s-ar fi putut inregistra un numar si mai mare de vizitatori, care ar fi stat dupa ora 01:00, insa, dat fiind faptul ca multi dintre voluntari erau minori si ca numarul vizitatorilor a depasit asteptarile, fiind prima editie, s-a luat decizia inchiderii galeriilor dupa sase ore.
La galerie, nu la mall
Petru Bejan, unul dintre specialistii ieseni reputati in domeniu, a participat la mai multe dintre evenimentele din noaptea respectiva si crede ca manifestarea a fost una de succes. Meritoriu este faptul ca au fost deschise atat galerii, cat si ateliere, un minus fiind faptul ca s-a mizat pe vizibilitatea si zona centrala in care se aflau unele dintre galerii, cand ar fi putut fi identificata o formula mai atractiva pentru a-i aduce pe vizitatori. „Cred ca evenimentele de genul acesta trebuie sa existe. Au fost foarte multi tineri, cred ca cel putin doua-trei mii, si am fost impresionat. Pe Lapusneanu, unde am fost eu, erau cu harta in mana si cautau locurile spre care sa se mai indrepte. Mi-au povestit artistii ca au tinut atelierele deschise pana dupa miezul noptii si ca, de multe ori, vizitatorii intrau si reuseau sa faca abstractie de prezenta lor“, explica profesorul. El considera ca evenimentul, prin noutatea si ineditul pe care le-a adus, poate insufla cetatenilor curajul de a intra in galerii, care i-ar putea indeparta prin „spaima ciudata pe care o au legata de astfel de incinte“. „E o reactie mai curand de respingere decat de deschidere. Oamenii trec pe langa usa galeriei, privesc prin geam si doar atat. Au impresia ca e un spatiu interzis, confiscat de altii, si asta s-a intamplat acum, pe 30 septembrie – tinerii si-au facut curaj“, a spus Petru Bejan. Acesta spune ca explicatia ar fi una psihologica: intr-o lume in care exista coduri separate pentru multe situatii, tinerii cred ca ar avea nevoie de o ultra-specializare, ca vor fi pusi la incercare si nu risca sa treaca printr-o experienta pe care sa nu o inteleaga, sa nu le fie adecvata sau careia sa nu i se adecveze asa cum se cuvine. „Din cauza aceasta este o frica, de fapt mai mult o rezerva, de a intra intr-o galerie. Constat asta de ani bune si sunt putin mirat, desi politicile sunt cat se poate de permisive, nu e conditionat accesul in nici un fel, nici de taxe de intrare. Este o chestiune de educatie si, in timp, oamenii vor intelege ca este o alternativa mai culturala la utilizarea timpului liber decat frecventarea mallului. Una e sa bati strazile si sa te plimbi prin mall sa omori nervii la shopping, alta e sa o faci la o galerie, unde te simti bine si poti afla lucruri noi“, a conchis Petru Bejan.
Si Matei Bejenaru crede ca Noaptea Alba a Galeriilor din Iasi a fost un eveniment eminamente pozitiv, dar acest fapt i s-a datorat si formei in care a functionat. „Formatul acesta de «noapte alba» este unul care functioneaza in toata Europa si, in general, activeaza un public nespecific, care descopera arta. Acum, cu posibilitatea de a vizita chiar si ateliere de artisti, cred ca a fost un fenomen pozitiv si cred ca rezultatul este unul bun“, a explicat acesta. Artistul spune ca publicul gata format, dedicat, consumator de acest tip de cultura, ar fi venit oricum la aceste galerii, insa numarul mare al celor ce formeaza acest public nespecific l-a surprins, mai ales ca au fost si tineri, liceeni, intelectuali si persoane in varsta care au descoperit astfel artele vizuale. „Daca le era frica pana acum? Da, tigrul artei zgarie rau. Oamenii prefera sa stea intr-un confort al sigurantei. Nu vor sa riste nimic, nu vor sa mearga la un eveniment cultural sau unde sa se simta provocati. E pozitiv pentru Iasi ca se creaza o anumita retea de spatii artistice, de initiative artistice, iar lucrul acesta, care s-a intamplat deja in Bucuresti sau in Cluj, s-a dovedit ca a fost unul bun“, a adaugat Matei Bejenaru.