Dan Lungu afirma ca ideea Coalitiei Sectorului Cultural Independent circula de mai multi ani, el doar angajandu-se sa o puna in practica si sa gaseasca mecanisme prin care sa devina functionala. „Ar fi greu de formalizat, pentru ca in Coalitia Sectorului Cultural intra si artisti independenti/ scriitori, care nu au si nici nu-si doresc un statut juridic. In organizarea acesteia ma bazez pe vechea experienta de la Club 8, apoi pe experienta internationala dobandita ca scriitor si organizator de evenimente, precum si pe cea de manager intr-o institutie publica de cultura. Discutiile privind Coalitia au inceput in noiembrie anul trecut“, a declarat Dan Lungu.
Prin scrisoarea deschisa se solicita reformarea finantarii proiectelor culturale prin mecanismele stabilite de pe Legea 350/2005. „Suplimentul de cultura“ a realizat in 2016 o ampla analiza a subiectului. O concluzie a fost ca, din cauza adoptarii cu intarziere a bugetelor municipal si judetean, precum si sistemului birocratic si comisiilor conservatoare, adesea ajung sa fie finantate doar proiecte care fac trimitere la traditii, in special la nivel judetean, in dauna activitatilor tinerilor artisti. Mai mult, o parte dintre bugete nici nu ajung sa fie epuizate, din cauza deadline-urilor foarte stranse. Din acest motiv, cei interesati renunta de multe ori la a le mai depune. „{tim cu totii ca arta este fara de pret, dar ea presupune costuri. Credem ca exista suficiente resurse locale pentru transformarea orasului nostru intr-un model cultural de succes, cu conditia ca ele sa fie cheltuite dupa prioritati coerente, raspunzand nevoilor reale ale comunitatii creative, in mod transparent si profesionist“, au precizat reprezentantii Coalitiei in scrisoarea deschisa.
Acestia au solicitat imbunatatirea mecanismului de finantari nerambursabile din fonduri publice a activitatilor nonprofit de interes general in domeniul culturii, propunand trei solutii. In primul rand, semnatarii doresc organizarea mai multor sesiuni de finantare pe an, pentru a raspunde in mod adecvat unui domeniu in care oportunitatile nu sunt fixe si nu pot fi incadrate in anumite perioade, cultura fiind un domeniu dinamic si viu. De asemenea, au sugerat crearea unui mecanism transparent pentru finantarea artistilor independenti, nu doar a asociatiilor si fundatiilor. „Legea prevede posibilitatea finantarii persoanelor fizice. Acest lucru nu s-a intamplat pana in prezent in Iasi, oras in care exista multi artisti independenti de diferite varste, care ar putea beneficia de finantarea proiectelor lor aristice“, scriu membrii Coalitiei. Ultima solutie propusa este crearea unui fond de mobilitate pentru artistii din Iasi si pentru operele lor, ca acestia sa poata participa la evenimente profesionale, festivaluri sau concursuri ce se desfasoara in afara tarii. „Dat fiind faptul ca in perioada urmatoare se voteaza bugetele si se intocmesc programele pentru acordarea de finantari nerambursabile, va rugam sa tratati cu toata responsabilitatea solicitarile noastre, contribuind astfel la sprijinirea culturii vii si la revitalizarea vietii culturale“, conchid autorii scrisorii deschise.
Pentru a putea pune in context demersul artistilor ieseni, „Suplimentul de cultura“ a adresat un set de intrebari catorva dintre semnatarii scrisorii deschise, in calitate de artisti, de reprezentanti ai unor asociatii sau de sustinatori ai demersului si am solicitat si opinii din sistemul traditional cultural iesean, pentru a vedea cum se raporteaza la demersurile coalitiei, dar si la problema finantarii transparente a activitatilor culturale din Iasi.
Intrebarile „Suplimentului de cultura“:
1. Dupa esecul Fundatiei Iasi – Capitala Culturala Europeana, primarul Mihai Chirica a promis ca va crea o fundatie care va gestiona toate proiectele culturale ale judetului, dar ideea pare ca s-a stins. Credeti ca aceasta Coalitie poate lua locul lasat liber? Cum anume?
2. Cum credeti ca se vor raporta organizatorii de evenimente culturale din Iasi la aceasta Coalitie?
3. De ce are nevoie sectorul cultural iesean in momentul de fata: de o finantare crescuta a proiectelor pe legea 350 sau de o transparenta mai mare?
Dan Lungu, scriitor si senator de Iasi
1. E mare pacat ca Fundatia promisa nu prinde contur. Anvergura multor proiecte culturale se va plafona din pricina reglementarilor stufoase si neclare care guverneaza institutiile publice de cultura. Fundatia, asa cum a fost gandita, cu autoritati publice si universitati ca membri fondatori, e singurul instrument care le-ar putea salva. Coalitia Sectorului Cultural Independent nu poate inlocui o asemenea fundatie culturala.
2 si 3. Aici ar fi multe de spus. Pe scurt, e nevoie de o finantare rezonabila, constanta, predictibila, in virtutea unei strategii coerente, in mai multe sesiuni de finantare pe an, pentru persoane juridice, dar si pentru artisti independenti, cu o selectie realizata de un juriu profesionist si independent politic, cu monitorizarea desfasurarii evenimentelor si masurarii impactului, cu transparentizarea procesului si rezultatelor. Profesionalismul, independenta politica si transparenta ne vor face sa cheltuim banii cu folos, cu impact. Cred ca exista si o problema de atitudine a autoritatilor locale fata de asociatii/ fundatii culturale si fata de artistii independenti, care trebuie schimbata cu timpul. Autoritatile au o rigiditate explicabila, care vine dintr-o birocratie stufoasa, din insuficienta numarului de angajati si din faptul ca bugetul e in mainile lor. Monopolul asupra regulilor si banilor le confera o pozitie de forta, nu neaparat explicita, ci transpusa in practici si intr-un mod particular de comunicare, pozitie care nu poata fi contrabalansata in numele individual al artistului sau al unei singure asociatii/ fundatii.
George Plesu, manager cultural, presedinte al Asociatiei AltIasi
1. In mod cert rolul coalitiei, asa cum il vad eu, nu e unul executiv, ci consultativ si de lobby. Coalitia ar trebui sa devina o voce puternica, care sa apere interesele sectorului cultural independent si sa ajute inclusiv administratia locala sa ia cele mai bune decizii in aceasta sfera de activitate. Aceasta insemnand de la conturarea unei viziuni pe termen lung privind identitatea si dezvoltarea culturala a Iasului si pana la modul in care sunt cheltuiti banii colectati din taxele si impozitele comunitatii.
2. Cu cat exista mai multi actori implicati in aceasta coalitie, cu atat va fi mai puternica vocea ei. De aceea, eu sper ca toti participantii independenti la viata culturala a Iasului sa se alature acestei initiative.
3. Raspunsul la intrebarea aceasta necesita cateva pagini de ziar, doar pentru a contura un cadru. Pe scurt, culturii i-a fost recunoscut din ce in ce mai mult meritul de a putea nu doar spori atractivitatea unui oras – atat pentru locuitori, cat si pentru vizitatori –, ci si de a regenera, schimba la fata, revitaliza zone/ cartiere mai putin dezirabile. Conceptul de „culture-led regeneration“ trebuie sa reprezinte una dintre principalele carti pe care administratia locala sa le joace pentru a micsora decalajul fata de alte orase din tara si pentru a contura si mai puternic brandul de oras creativ, oras al ideilor, al Iasului. Revenind la finantarea sectorului independent: sumele de care depind proiecte cu un impact mult mai puternic decat multe activitati ale institutiilor finantate de Ministerul Culturii sau Primarie/ CJ sunt atat de mici raportate la rezultate, incat acordarea transparenta a acestora e un minimum necesar pentru a da sperante tinerilor talentati ca ideile lor pot fi puse in practica si in Iasi si ca nu e nevoie sa plece la Cluj, Bucuresti sau in alta tara pentru a si le putea realiza. Iar despre eficienta in gestionarea fondurilor, nici n-are rost sa comparam cum e evaluata aplicatia pentru un proiect de 25.000-50.000 de lei (cam atat primesc proiectele culturale independente) fata de cati bani (si mai ales cum) sunt cheltuiti intr-o institutie de stat, netransparenta si unde criterile de eficienta aproape nu exista.
George Bondor, redactor-sef al revistei „Timpul“
1. Propunerea initiala a primarului Iasului se dorea probabil o masura administrativa menita sa flexibilizeze relatia Primariei cu agentii culturali si sa diminueze birocratia, inevitabila, la noi, atunci cand vorbim despre finantari din banii publici. Altfel, eu nu cred ca statul trebuie sa coordoneze activitatea culturala, sa gestioneze proiectele culturale si nici, Doamne fereste, sa propuna proiecte culturale. Poate cel mult sa-si asume unele dintre proiectele propuse de agentii culturali. Cultura trebuie sa-si vada de bunul ei mers si trebuie doar sa fie sprijinita, in limitele legii.
2. Inainte de toate, cred ca aceasta Coalitie trebuie sa ramana apolitica. Oamenii de cultura care au devenit membri ai unui partid trebuie sa inteleaga ca, din acel moment, asocierea lor directa cu initiativele culturale independente le aduce acestora din urma mai multe deservicii decat avantaje. Daca nu au devenit membri de partid, ci doar ocupa functii cu caracter politic, atunci nu e nici o problema sa fie in continuare si agenti culturali activi. Cred ca este conditia esentiala pentru ca organizatorii de evenimente culturale sa fie de acord cu actiunile acestei Coalitii.
3. Iasul are nevoie de o finantare consistenta a proiectelor culturale, asa cum se face prin legea 350, si de cresterea transparentei. Sunt foarte bune propunerile de a avea mai multe sesiuni de finantare intr-un an si de a se finanta si creatorii independenti, nu doar asociatiile si fundatiile culturale. Sper ca doar graba cu care a fost redactata scrisoarea deschisa a facut sa se vorbeasca numai despre artistii independenti si despre crearea unui fond de mobilitate destinat artistilor din Iasi. Sa nu uitam de celelalte categorii de creatori, care nu se definesc drept artisti.
Oltita Cintec, critic de teatru
1. O coalitie este o modalitate de organizare, in esenta ei foarte buna, dar natural era ca initiativa sa fi venit din zona independenta si de freelancing, nu din cea politica. Dan Lungu e senator, Andrei Postolache e consilier local, ei au la indemana alte mijloace directe de a contribui la imbunatatirea sistemului de sprijin al culturii. Orice forma de organizare care se vrea functionala, inclusiv aceasta Coalitie, trebuie sa se nasca din interiorul miscarii culturale alternative, nu dintr-un impuls exterior. Altfel e doar o noua forma. Deocamdata nu e limpede ce misiune isi va asuma. Conform legislatiei, nu va putea gestiona bani publici, adica nu se va putea ocupa de „toate proiectele culturale ale municipiului“. Rolul ei, daca se va ajunge la o structura organizatorica reala, ar fi, eventual, de consiliere a independentilor, de concepere a unor proiecte care sa puna in conexiune mai multi operatori culturali nonprofit, de aici sau din strainatate.
2. O raportare reala va fi abia dupa ce CSCII isi va clarifica rosturile si va avea un mesaj limpede pentru independentii ieseni. Care, evident, au nevoie, trebuie sa fie sprijiniti si de la bugetul local. Eu sunt un sceptic temperat in privinta solidaritatii intre creatori, dar mi-ar placea de fiecare data, deci si acum, sa constat ca ma insel.
3. Legea 350/2005 vorbeste clar, la articolul 4, despre transparenta. Transparenta nu poate fi mare sau mica, ea e obligatorie. Primaria Iasi ar trebui sa stabileasca o serie de prioritati culturale, altele in fiecare an, pentru variatie, dintre genurile care inca nu exista sau sunt emergente pe piata culturala a orasului, pe care sa le finanteze dupa o grila publica de evaluare, aplicata de experti. Nici o primarie de pe planeta nu poate finanta toti independentii. Ceea ce poate si trebuie sa faca e sa stimuleze dezvoltarea unor genuri, sectoare creative, proiecte, prin subventionare punctuala.
Felix Aftene, presedinte al Uniunii Artistilor Plastici, filiala Iasi
1. Coalitia este in interesul Iasului cultural, din ea fac parte cam tot cei care au fost in Fundatiei Iasi – Capitala Culturala Europeana si care probabil tanjesc dupa starea de spirit anterioara jurizarii. Eu visam inca de pe atunci la un plan B, pe care il numeam „Capitala nenumita a Culturii“, pentru ca ar fi pacat sa se sparga balonul asta de speranta si entuziasm si sa nu ne alegem cu nimic din energia pozitiva dezvoltata atunci. In breasla noastra, a Uniunii Artistilor Plastici, lucrurile functioneaza foarte bine – fiecare artist isi gestioneaza programul expozitional si creatiile.
2. M-as bucura sa intre in aceasta asociere cat mai multi, cum m-as bucura sa apara si alte grupari si asocieri care sa duca la o efervescenta culturala a Iasului. Pentru ca, pana la urma, suntem o asociere de bresle profesionale – o asociatie de profesionisti, de utilitate publica, recunoscuta la nivel guvernamental. Ar fi cazul ca alte bresle sa faca astfel de asocieri, pentru ca Iasul o merita. Pot sa fie si asocieri de neprofesionisti. Spre exemplu, la Timisoara o mana de ingineri fac corpuri de iluminat si au depus niste proiecte foarte interesante pe povestea aceasta creativa. Ar fi interesant sa apara si la noi.
3. Sectorul cultural are mare nevoie de finantare interna si externa. Interna, din interiorul judetului, CJ sau Primarie. Aici este nevoie in special de transparenta. Nu spun ca nu exista, dar din punctul meu de vedere in ultimii ani au fost probleme la CJ. Nu am reusit sa primim finantari pentru carti, pentru ca nu am aflat la timp de depunerea proiectelor. Acum suntem noi cu ochii pe ei, insa ei ar trebui sa semnaleze aceste proiecte, sa ofere si un deadline mai lung de depunere, nu de azi pe maine.