Foarte mult! In ultimii ani, fundatia a dezvoltat proiecte de colaborare internationala, care au crescut. Au crescut si sumele destinate lor si, din pacate, legislatia a ramas nemiscata. S-au creat institutii noi, finantatoare, precum Centrul National al Dansului, Administratia Fondului Cultural National, exista noi programe lansate de Institutul Cultural Roman (ICR) si de Ministerul Culturii pentru "exportul" creatiei contemporane in strainatate, insa, din pacate, sintem obligati sa prezentam in continuare acea garantie financiara. Cu alte cuvinte, sa blocam niste bani in banca pentru a primi avansul dat de institutiile publice. Exista inca o serie de plati care nu pot fi decontate – diurna, transport international... In cazul in care nu ai un proiect anual, deci care nu se desfasoara in termenul unui an calendaristic, ci si dincolo de 31 decembrie, nu poti sa folosesti fondurile, caci intri intr-un alt an calendaristic.
Aproape concomitent cu apelul dumneavoastra, ICR a cerut modificarea cadrului legislativ pentru promovarea culturii romane in strainatate. Ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, a promis o solutionare favorabila cit de curind. Credeti ca veti avea acelasi succes?
Ma bucur ca ICR s-a raliat acestei initiative a operatorilor culturali privati si artistilor independenti de a face ceva in directia modificarii legislatiei. Nu sint foarte optimist, nu cred ca Ministerul Finantelor va ceda foarte usor la cerintele pe care noi le consideram normale. Practic am intrat in Uniunea Europeana si legislatia privitoare la finantarea proiectelor culturale private trebuie sa se armonizeze. In continuare, statul ia asociatiile noastre drept asociatii de hoti sau criminali, trebuie sa prezentam tot timpul garantii financiare.
Practic, avem in acest moment o initiativa care regrupeaza reprezentanti ai societatii civile, ONG-uri, asociatii si fundatii culturale, reprezentanti ai institutiilor publice… Incercam sa lansam un semnal de alarma public, fiind intr-o situatie foarte dificila si neputind sa ne desfasuram activitatea in conditii normale. Este un paradox: sint bani pentru finantarea de proiecte culturale, insa acestia nu pot ajunge la operatorii culturali si la artisti deoarece legislatia actuala nu permite acest lucru.
Exista un motiv pentru care acest apel este lansat abia acum?
E vorba de o acumulare. Totodata, nu pot sa nu observ ca Sibiul este Capitala Culturala Europeana si ca o parte dintre operatorii culturali care au fost prezenti la conferinta de presa (de miercuri, 28 noiembrie a.c.) au proiecte in desfasurare acolo si nu pot fi realizate pe un sistem de finantare prin care tu aduci banii intii si apoi statul ti-i ramburseaza.
Care sint pasii pe care-i veti urma?
Vom depune un memoriu in atentia Guvernului si a Comisiilor de Cultura ale Parlamentului. Asteptam in termenul legal un raspuns, vom incerca sa gasim o forma de dialog cu institutiile statului pentru gasirea unor solutii. Daca nu va exista o reactie oficiala la memoriul nostru, vom continua printr-o campanie de advocacy nationala si internationala.