![](../images/numere/090/cleopatra_stratan.gif)
Hyde-Park in miscare
Majoritatea romanilor au vazut-o pe Cleopatra, ca si mine, pe , un site care se anunta profetic pentru viitorul tip de televiziune.
Aici, oricine poate posta si vizualiza productii video – orice de la confesiuni, la animatii 3D prelucrate meticulos, scene filmate de amatori pe strada. In urma cu trei saptamini, cineva a postat si videoclipul micutei Stratan, care are deja 200.000 de vizualizari. Pentru comparatie, productia romaneasca ce ii urmeaza ca popularitate este un videoclip de la Akcent cu 40.000 de vizualizari, momente de la Cupa Mondiala – cu 36.000 de vizualizari, iar ultimul discurs al lui Ceausescu nu a fost vazut decit de 4.000 de ori.
YouTube este un fel de Hyde-Park al televiziunii. Directorul companiei, Chad Hurley, declara intr-un interviu ca YouTube este o scena deschisa pentru toata lumea, iar publicul este singurul ei judecator. Poti intra pe YouTube pentru a vedea un videoclip, esti trimis, pe baza unor similaritati, spre vreo reclama amuzanta sau un trailer, de unde ajungi la videoclipuri simpatice cu vreun motan nating si, mai departe, spre un discurs de-al lui Bush asemenea motanului, iar sirul poate continua la nesfirsit. Pe YouTube gasesti cam orice, dar videoclipul standard are cam doua minute, este amuzant si filmat pe o camera video de un amator.
Infiintat in februarie 2005, site-ul contorizeaza aproximativ 100 de milioane de vizionari pe zi, 35.000 de noi videoclipuri incarcate zilnic si 20 de milioane de vizitatori unici pe luna.
Emisiuni cu final asteptat
Multe videoclipuri sint banale, dar unele sint amuzante, emotionante si profunde. Saptamina aceasta, regina YouTube a fost o tinara care si-a fotografiat chipul in fiecare zi, timp de trei ani, si le-a derulat pe toate intr-un videoclip de aproximativ un minut.
Un alt videoclip celebru, intitulat Where the Hell WAS Matt, arata un tinar dansind de zor in zeci de locatii diferite de pe glob. Cel mai vizionat clip de pe site, cu peste 30 de milioane de vizitatori, este o inregistrare de proasta calitate a unui numar de stand up in care un comedian trece prin toate stilurile de dans populare – de la YMCA la Walk like an Egiptian, MC Hammer, Macarena si Jay-Z.
Videoclipurile sint promovate din vorba-in-vorba sau, mai modern fie spus, din link-in-link.
Mai mult decit un spatiu al divertismentului, YouTube este un spatiu al creativitatii si libertatii de expresie. O cautare cu termenii „Iraq“ si „soldier“ conduce la peste 800 de rezultate, multe dintre ele marturii de prima mina dintr-o zona de razboi.
Singura cenzura a site-ului este cea a publicului, care are puterea de a semnala si elimina productiile obscene, foarte violente sau imorale.
Treptat, modelul YouTube – cel de a oferi publicului control asupra continutului – incepe sa patrunda si in mass media traditionala, dincolo de topurile sau emisiunile interactive de muzica.
Un post de televiziune prin cablu din New York a lansat o emisiune de stiri in care ordinea si informatiile care apar sint votate de telespectatori, online. Iar votul, de obicei, nu respecta deloc ierarhia pe care ar fi realizat-o editorii de stiri ai postului. O emisiune de pe CBS, „Assignment America“, are la baza aproximativ aceeasi idee: publicul voteaza, din trei subiecte posibile, pe cel care se va finaliza cu un reportaj.
Ceea ce ne aduce oarecum aminte tuturor de telenovelele cu final la alegere difuzate pe vremuri de TVR 1. Un adevarat trend-setter.