Primele 100 de zile de mandat ale celui de al 24-lea ministru al Culturii de după Revoluţie pot fi rezumate în trei idei principale: „moștenirea grea“ lăsată de ceilalți miniștri, care nu au reușit să rezolve probleme structurale și de strategie, ci, eventual, chestiuni punctuale, de micromanagement; o oarecare dorință a lui Lucian Romașcanu de a mișca totuși lucrurile într-un domeniu neinteresant, totuși, pentru cei de la vârful puterii; o consecventă neînțelegere a modului cum funcționează Cultura, atât cea instituțională, cât și cea independentă.
Mandatul lui Lucian Romașcanu la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN) a început cu o mirare generală: nimic din CV-ul său nu îl recomanda pentru o asemenea funcție. Actualul ocupant al biroului principal de lângă Biblioteca Națională a României a fost director de vânzări la tabloidul „Libertatea“, apoi director general al „Cancan“ și director executiv la Kanal D. În cel mai bun caz, despre senatorul PSD ajuns ministru se putea spune că se pricepe la „cultura de consum“.
Apoi, Lucian Romașcanu a continuat să stârnească mirarea în momentul în care a cerut, și a și obținut, desființarea Departamentului Centenar cu numai șase luni înainte de a începe efectiv acțiunile pentru aniversarea unui secol de la Marea Unire. Avertismentele că preluarea obiectului de activitate al acestui departament de MCIN întârzie și mai mult ceea ce era deja foarte întârziat nu au avut nici un efect. Pe 20 iunie, Guvernul a emis o ordonanță de urgență prin care mutarea a avut loc efectiv.
Al treilea moment controversat al celor 100 de zile ale lui Lucian Romașcanu în fruntea instituției care administrează cultura și „protejează identitatea națională“ a implicat agenția de știri Agerpres. Din calitatea sa de senator, Lucian Romașcanu a adus un amendament legii de funcționare a instituției de presă, prin care a propus demiterea directorului general în cazul respingerii de către Parlament a raportului său anual de activitate. Propunerea a stârnit protestele actualului director al Agerpres, Alexandru Giboi (fost șef al Biroului de presă al PSD, numit în această funcție prin nominalizare directă de către Victor Ponta), care a acuzat că se dorește „politizarea“ agenției de știri a statului. De aceeași părere au fost și organizații de profil, precum ActiveWatch sau sindicatul MediaSind, ba chiar și reprezentantul OSCE privind libertatea mass-media.
Cu ce se laudă noul ministru
Pe de altă parte, Lucian Romașcanu și-a rezumat cele 100 de zile la conducerea Ministerului Culturii printr-un singur cuvânt: „deblocat“. Astfel, potrivit acestuia, programul LIMES, blocat de luni bune, și finanțarea săpăturilor arheologice, suspendată din martie pe un circuit de avizări de documente, au fost repuse în funcțiune. „Am deblocat documentația care stă la baza programului național de restaurare și acționăm pentru deblocarea unor credite de angajament pentru Institutul Național al Patrimoniului. Am rezolvat situația Muzeului Național Bran. Acolo riscam să rămânem cu patrimoniul în drum, locuitorii voiau să iasă în stradă pentru că avem un teren unde unii dintre ei vindeau diverse produse artizanale; am prelungit până în mai contractul pentru muzeu, după care vom vedea unde îl mutăm. Am recâștigat terenul unde sunt locuri de vânzare și am recuperat 130.000 de lei de la comercianți, apoi 1.1 milioane de lei de la Primăria locală“, a declarat ministrul Culturii.
Lucian Romașcanu s-a mai lăudat cu înființarea Consiliului Tehnico-Economic, un organism important fără avizul căruia MCIN nu putea face investiții. „Odată cu reînființarea acestui consiliu, putem aviza, iar finanțarea există, restaurarea Muzeului Enescu“, a precizat demnitarul. Acesta a anunțat că a deblocat temporar situația Muzeului Peleș, unde în septembrie ar fi încetat contractul de locație încheiat cu Casa Regală. „Am reușit să prelungim contractul pe încă șase luni, răgaz în care sper să găsim o soluție, pentru că legislația împiedică statul să intervină pe proprietăți private. Muzeul Peleș are nevoie de lucrări de reparații urgente, trebuie să găsim soluții bune cu Casa Regală“, a lămurit ministrul.
De asemenea, a început demersurile pentru realizarea unui cod al patrimoniului: „Am depus documentația pentru finanțarea elaborării acestui cod. Avem nevoie de 3 milioane de euro, nu știu dacă îi vom obține“. Între timp, Sala Palatului a fost transferată de la RA-PPS la Ministerul Culturii. „Acum suntem în măsură să o includem, alături de Opera Națională din Cluj și de Muzeul Național de Istorie a României, în discuțiile cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, astfel încât în martie să obținem banii pentru acestea. Avem un acord preliminar pentru aproximativ 40 de milioane de euro la Sala Palatului. Sunt șanse de 100% ca următorul Festival Enescu să aibă loc într-o sală renovată complet pe interior, cu acustică, cu tot ce trebuie“, s-a lăudat ministrul Culturii.
Printre alte reușite ale mandatului său, Lucian Romașcanu a mai amintit: achiziționarea Vilei Florica, care a aparținut familiei Brătienilor, cu 1.820.000 de euro, reluarea negocierilor pentru „Cumințenia Pământului“, unde MCIN este dispus să ofere maximum 5 milioane de euro, alocarea de bani pentru finalizarea Monumentului Marii Uniri de la Alba Iulia sau transferarea Casei Coandă în administrarea Academiei Române.
Iulia Popovici: „Nimeni nu mai știe cu ce se ocupă cu adevărat Ministerul Culturii“
„Lucian Romașcanu a moștenit un Minister al Culturii în care nu se luaseră decizii și nu se semnaseră documente de luni de zile. Asta generase un blocaj în câteva arii importante: Programul Național de Restaurare, rămas închis fix în buza Anului European al Patrimoniului, Sezonul România-Franța, și, mai ales, Centenarul“, a explicat Iulia Popovici, critic de teatru, fost consilier al ministrului Culturii Corina Șuteu.
Aceasta a precizat că Lucian Romașcanu a avut, prin urmare, de desfășurat întâi o activitate de descurcare a ițelor, cu o dimensiune puternică de micromanagement. „Cu Centenarul se chinuie guvernele României din 2015 încoace, iar MCIN derulează în prezent un program «de importanță națională» asupra căruia are un control limitat, care nu e bugetat clar și transparent, nu are proceduri, nu are o viziune clară, nu are responsabili de conținut, a trecut prin vreo patru variante organizaționale până acum, deși e foarte în buza demarării. E foarte politic și nu e ușor de gestionat“, a menționat Iulia Popovici.
Ca să rezolve unele dintre blocajele existente, MCIN a încercat să peticească legislația, deoarece statul nu are, în prezent, o bază legală clară pentru organizarea de programe culturale de mare amploare, cum sunt Centenarul și Sezonul România-Franța. „Peticeala, însă, riscă să genereze alte probleme și alterează funcționarea sistemului, vezi modificarea Legii Cinematografiei ca să se poată produce filme pentru/ despre Centenar, ceea ce n-o să se întâmple, fiindcă să faci un film durează mai mult decât a rămas până la Centenar. A trebuit refăcut Regulamentul pentru concursul CNC, ceea ce l-a amînat din nou și riscă să nu existe o competiție pentru proiecte cinematografice anul ăsta. Iar la final CNC va rămâne cu o secțiune de «filme tematice» nedefinite, fără proceduri clare, dar care înghit vreo 10% din buget“, a menționat Iulia Popovici.
Organizator cultural
De altfel, nici în mandatul lui Lucian Romașcanu nu există o agendă legislativă cu termene clare, iar activitatea actualului ministru, ca și cea a predecesorului Ionuț Vulpescu, este caracterizată printr-o nouă funcție exclusivă a MCIN, cea de organizator cultural, a arătat Iulia Popovici.
De fapt, tocmai aceasta este cea mai mare problemă a oricărei persoane care se așază pe scaunul de ministru al Culturii: din cauza mandatelor ministeriale foarte scurte, în acest moment nimeni nu mai știe cu ce se ocupă cu adevărat această instituție. „A încetat oficial să mai fie «operator cultural» cam la vremea integrării în UE, rămânând instituție de reglementare și monitorizare. Ca oricărui ministru, și lui Lucian Romașcanu i se cer rezultate concrete și cât mai repede, însă în acest moment întregul sistem e scăpat de sub control, inclusiv legislativ. Ministrului i se cer, pe de o parte, chestii politice, precum Centenarul, pe de altă parte, e captivul ierarhiilor de influență din sistemul cultural public, devenite tot mai puternice odată cu fragilizarea poziției ministrului prin efemeritatea mandatelor. Acțiunile de substanță sunt și greu comunicabile public. Nu cred că ar rezista cineva la o conferință de presă în care s-ar discuta eforturile Ministerului de a aclimatiza problemele instituțiilor cu Curtea de Conturi sau de a simplifica birocrația arborescentă“, este concluzia Iuliei Popovici.
Liviu Brătescu: „S-a ratat un consens politic în jurul proiectului Centenar“
Aniversarea Centenarului Marii Uniri, care va începe efectiv de luna viitoare și va continua, teoretic, pe tot parcursul anului viitor, a devenit cea mai mare problemă a Ministerului Culturii și Identității Naționale. Unele surse afirmă chiar că fostul ministru Ionuț Vulpescu și-ar fi pierdut mandatul tocmai din cauza incapacității de a debloca acest proiect. Numai că nici deciziile luate de Lucian Romașcanu nu stârnesc optimismul specialiștilor. „În condiţiile în care a existat deja această structură a Departamentului Centenar, la Secretariatul General al Guvernului, care intrase deja în legătură cu unităţi administrative teritoriale, dar şi cu operatori culturali, mutarea la Ministerul Culturii a fost complet de neînţeles pentru mine“, a explicat istoricul Liviu Brătescu, coordonator al Comisiei de Cultură, Culte şi Minorităţi a Partidului Naţional Liberal.
Acesta a dat ca exemplu Franța, unde există o structură care funcţionează și care a fost finalizată încă din 2012, cu doi ani înainte de începerea acţiunilor de marcare a împlinirii a 100 de ani de la declanşarea Primului Război Mondial. „Vă dați, astfel, seama cât de nepregătiţi suntem de implementarea unui program serios de manifestări. Ştim din informaţii provenite chiar din Ministerul Culturii faptul că în urma acestei mutări a Departamentului Centenar mulţi funcţionari sunt bulversaţi, neînţelegând de la domnul Romaşcanu în ce direcţie doreşte să îndrepte întregul program de acţiuni al Centenarului“, a arătat Liviu Brătescu.
Pe de altă parte, Lucian Romașcanu a declarat că Ministerul Culturii are centralizate deja 2.170 de proiecte, dintre acestea doar o parte urmând a fi selectate pentru finanțare. Doar că acțiunea riscă să fie un eșec, din moment ce totul se face în mare grabă. „Improvizaţia şi amatorismul par să fie cuvintele care caracterizează activitatea ministrului Culturii. Ignorând munca echipei care a lucrat un an de zile în cadrul departamentului Centenar, la sfîrşitul lunii august a fost anunţat un call de proiecte pentru finanţarea unor activităţi organizate de ONG-uri din zona culturală pe tema Centenar. Proiectele trebuiau depuse într-o lună de zile şi implementate până la 1 decembrie. Cred că o asemenea abordare spune destul de multe despre seriozitatea demersului. Nu mulţimea proiectelor reprezintă o problemă, ci calitatea lor, obiectivitatea juriului şi criteriile de alocare a fondurilor şi nu în ultimul rând impactul pentru români“, a avertizat istoricul.
O listă cu 100 de proiecte
Între proiectele care au ajuns la Ministerul Culturii se numără dezveliri de monumente, lansări de cărţi, colecţii propuse de Academia Română legate de istoria României traduse şi distribuite în străinătate sau proiecte de colecţii de cărţi pentru elevi care să vorbească despre istoria României. „Ceea ce s-a ratat în primul rând cred că este un anumit consens politic în jurul proiectului Centenar. Un ministru al Culturii trebuia să fie un factor consensual care să aibă capacitatea de a dialoga cu toate forţele politice pentru a defini în mod coerent conceptul de Centenar“, a precizat Liviu Brătescu. Acesta crede că mult mai eficient ar fi fost un dialog real cu toate părțile implicate (Ministerul Culturii, administrațiile locale, ONG-urile), care să fie concentrată pe proiecte fundamentale, nu doar spectacole sau baluri, cum este cel anunțat la Iași pentru 24 noiembrie. „Aş fi realizat o listă cu o sută de proiecte pentru întreaga ţară care să presupună investiţii în restaurarea unor monumente, ridicarea altora în amintirea unor soldaţi căzuţi pe front, din care aş fi scos în evidenţă printr-o alocare financiară consistentă zece proiecte mari de infrastructură culturală şi urbană, cum ar fi de exemplu una sau două mari săli de spectacole pentru Filarmonică, un muzeu al Unirii şi evident sprijin pentru proiecte care să lege această ţară. Iar exemplul pe care l-aş aminti acum este cel al autostrăzii Iaşi – Tîrgu Mureş. Ar fi fost cu adevărat memorabil şi remarcabil un astfel de program“, a explicat consilierul județean. Pentru că tocmai aceasta ar fi trebuit să fie marea miză a acțiunilor de anul viitor: ce rămâne foarte concret după Centenar şi mai ales ce mesaj transmit acţiunile finanţate din bani public pentru viitor.
Dan Lungu: „Cultura în rural e pur și simplu abandonată“
Senatorul USR Dan Lungu, fost director al Muzeului Literaturii Române din Iași, a remarcat faptul că una dintre „realizările“ anunțate de ministrul Culturii a fost obținută fără o analiză atentă: „A dat Casa Coandă la Academia Română, fără a realiza o consultare pe tema aceasta. Academia are deja în administrare mai multe imobile pe care le neglijează. De exemplu, a câștigat în instanță Muzeul Alecsandri de la Mircești, dar nu îl preia. Asta deși au fost făcute mai multe adrese catre acest for. Muzeul Literaturii Române nu mai poate investi în clădire, iar Academia nu vine să o preia. În timpul acesta, se degradează. Deci, cum putem spune că, în acest caz, Casa Coandă a ajuns pe mâini mai bune?“, a întrebat Dan Lungu.
O altă problemă indicată de acesta se referă la faptul că mărirea salariilor angajaților din instituțiile de spectacol a creat un adevărat haos în domeniu, pentru că bugetele totale nu s-au mărit corespunzător. Unele teatre sau muzee nu mai sunt capabile să organizeze evenimente pentru că pur și simplu nu mai au bani decât pentru salarii. Faptul a fost recunoscut chiar de către ministrul Culturii. „Bugetul MC a fost mai mare cu 51% decât în 2016, dar o mare parte din această creștere s-a dus către artiști, cărora le-au crescut salariile cu 50% la începutul anului. Dar asta a însemnat diminuarea bugetelor pentru activități“, a precizat Lucian Romașcanu.
În aceste condiții, Muzeul Național de Artă Contemporană e în prezent închis, deoarece nu a mai existat finanțare pentru expozițiile din ultima parte a anului.
Impasibil la abuzuri
Dan Lungu a mai remarcat, inclusiv în cadrul unei interpelări făcute încă pe vremea fostului guvern Grindeanu că Ministerul Culturii nu are o strategie pentru mediul rural. „Ministerul Culturii habar nu are ce se întâmplă din punct de vedere cultural la sate. Cultura în rural e pur și simplu abandonată“, a avertizat senatorul USR Dan Lungu.
În fine, acesta a atras atenția că Ministerul Culturii privește impasibil la abuzurile din zona managementului cultural, cum a fost cazul demiterii directoarei de la Teatrul Odeon, Dorina Lazăr.
Castingul cu probleme
O altă polemică în care este implicat actualul ministru al Culturii a vizat modul cum ar trebui să fie angajați actorii în teatru. Lucian Romaşcanu a declarat, la Adevărul Live, că aceștia ar trebui să primească o slujbă într-o astfel de instituție de spectacol pe bază de casting. Dar actuala legea de funcţionare a instituţiilor de cultură nu permite acest lucru. În prezent, în teatrele din România lucrează, potrivit ministrului Culturii, 400 de actori angajaţi pe perioadă nedeterminată, cu carte de muncă, şi peste 4.000 de actor independenți. Lucian Romașcanu a propus, la sugestia lui Ion Caramitru, directorul Teatrului Național din București, după cum afirmă unele voci din domeniu, ca „repertoriile să se construiască şi să aibă personalul necesar artistic angajat pe bază de casting“. Decizia a stârnit critici din lumea teatrului, care au avertizat că o astfel de schimbare nu poate fi aplicată.
Ministrul Culturii a anunțat că evenimentul de lansare a Centenarului va fi organizat pe 26 noiembrie, la Teatrul Național din București. Istoricul Liviu Brătescu avertizează că data este foarte prost aleasă, pentru că 26 noiembrie 2017 a reprezentat o zi tristă în istoria noastră: atunci a fost semnat, la Focșani, armistițiul între România, ocupată în mare parte de trupele germane, și Puterile Centrale, cu consecințe negative pentru statul român.